Tot citesc zilele acestea despre cât de importantă este starea emoțională în această perioadă și care sunt efectele pe care le pot avea o stare mentală și emoțională precare.

De exemplu, acest articol ne arată că în SUA aproximativ 31% din populație a suferit cel puțin o dată în viață de stări depresive și că pandemia a acutizat acest fenomen. În România studiile arată că în lunile martie și mai ale acestui an, cazurile de anxietate și atacurile de panică au crescut cu 38% față de cele înregistrate în perioada octombrie 2019 - februarie 2020, conform calculelor preliminare realizate de depreHUB, un hub care oferă servicii de consiliere și terapie pentru depresie.

Un alt articol ne menționează că de la mijlocul lui martie și până în prezent, peste 2 500 de persoane au sunat la help line-ul depreHUB, de la adolescenți, care au avut de înfruntat lipsa conexiunilor sociale esențiale, până la seniori copleșiți de neputințe. Anxietatea a venit și din situația financiară, evoluția profesională, situația academică a copiilor, investițiile făcute, criza accesului la medic, lipsa medicamentelor și gestionarea bolii - cancer sau diabet.

Iulia Bardar, psihoterapeut la Asociația On Institute, explică aceste emoții:

„Depresia poate fi asemănată cu amorțeala care s-a lăsat pe străzi în perioada carantinei, imagine care poate i-a tulburat pe o parte dintre noi, mai ales pe cei care reacționează puternic la schimbări și la sentimentul de singurătate și pustietate. Termenul de izolare duce la retragerea în sine, lucru care poate fi benefic pentru cei introspecți, dar poate crea un mediu prielnic pentru instalarea depresiei.”

În contextul pandemiei depresia a lovit la orice vârstă. Lipsa evenimentelor, pierderea locului de muncă, închiderea restaurantelor, lipsa interacțiunii sociale, frica de boală sau de moarte, școala online, izolarea la domiciliu, munca de acasă etc. nu au făcut decât să acutizeze fenomene și stări deja existente sau să provoace apariția acestora.

Am stat de vorbă cu Decebal Leonard Marin, Managing Partner la Corporate Dynamics, despre efectele crizei din punct de vedere emoțional. Decebal are o bună experiență în livrarea de programe de training pentru schimbare comportamentală în zona Safety și Wellbeing.

Și iată ce ne spune Decebal...

„Trăim într-un ritm mult mai alert și într-o presiune mai mare decât o făceam înainte de pandemie. Pe măsură ce viața noastră devine mai aglomerată și suntem puși în situații cu care nu ne-am mai întâlnit, problemele de sănătate fizică și mentală apar tot mai frecvent.

Unele dintre ele se rezolvă prin schimbarea stilului de viață: mai multă mișcare, mai puțin telefon și tabletă, mai multă natură și alte lucruri simple pe care le avem la îndemână.

Munca de acasă face tot mai dificilă delimitarea vieții noastre private de cea profesională și face ca echilibrul privat-profesional să fie din ce în ce mai greu de atins. Este tot mai dificil să alocăm timp pentru alinierea corpului, a minții si a sufletului, fapt ce ne duce din ce în ce mai departe de cine suntem și de potențialul nostru.

Statistica ne arată că 1 din 4 persoane experimentează în prezent probleme de sănătate mintală. În condiții de subraportare, în România, statistica ne arată că 25% dintre români experimentează tulburări psihice.

Se previzionează că până în 2030, depresia va fi cauza principală a îmbolnăvirilor. 50% dintre oameni au primele crize de depresie în adolescență și în prima parte a vieții de adult și 75% dintre ei înainte de 25 de ani. Din pacate în spatele acestor statistici suntem chiar noi, cei care citim aceste informații.

Bolile de inimă și de plămâni, cancerul și diabetul sunt principalele cauze generatoare de deces. Dincolo de acestea însă, există un complice din umbră care le favorizează și pregătește terenul: distimia.

Distimia a fost definită de către Dr. Robert Spitzer ca fiind starea cu energie redusa, stimă de sine scazută și capacitate limitată a plăcerii. Formele ușoare de distimie pot conduce oamenii la evitarea oportunităților din cauza fricii de eșec, la deteriorarea relațiilor sociale și chiar la retragerea din viața socială. Distimia este rezultatul direct al modului în care trăim. Vestea bună este că este vindecabilă și soluția este la îndemâna noastră. Soluția se numește Wellbeing.

Folosesc intenționat termenul în limba engleza deoarece simt că aşa putem înţelege mai uşor complexitatea conceptului; în limba româna echivalentul folosit este folosit bunăstare sau stare de bine. Observ totodată că wellbeing se integrează rapid în vocabularul uzual al limbii române.

Wellbeing este măsura a cât de bine ne simţim şi a cât de capabili ne simţim să facem faţă la ceea ce ni se intamplă. Include prezenţa emoţiilor pozitive – fericire, mândrie, mulţumire şi absenţa emotiilor negative – anxietate, depresie dar şi cât de multumiţi şi de satisfăcuţi suntem cu viaţa pe care o avem.

Starea noastră de wellbeing are impact direct asupra vieţii noastre. Studiile arată că are legatură cu durata vieţii, bolile fizice şi psihice, comportamentele şi productivitatea noastră. Un nivel ridicat de wellbeing este asociat cu un sistem imunitar puternic, recuperare mai rapidă în urma bolilor şi predispoziţie redusă la raniri şi accidente.

Wellbeing este o stare subiectivă unde moştenirea genetică are rolul ei. Plecând de la această constatare, din ce în ce mai multe programe de wellbeing sunt personalizate pentru profilul genetic al persoanelor cărora le sunt adresate. Pe langă gene însă, locul în care trăim, ce și cum muncim, cum cheltuim banii pe care îi câștigăm, ce mâncăm și câtă mișcare facem, împreună cu relațiile pe care le avem cu prietenii, familia și toți cei din jur joacă un rol cel puțin la fel de important.”

Cercetătorii Gallup împreună cu economiști, psihologi și specialiști din domenii conexe au început să cerceteze elementele comune ale conceptului de wellbeing în peste 150 de țări. În urma cercetărilor făcute aceștia au ajuns la concluzia că există 5 zone care alcătuiesc wellbeing-ul:

  • Cariera (Career Wellbeing): a găsi mulțumire în jobul pe care îl faci;
  • Financiar (Financial Wellbeing): gestionarea resurselor financiare într-un mod cât mai eficient;
  • Sănătate (Physical Wellbeing): starea de sănătate fizică, mentală și emoțională;
  • Social (Social Wellbeing): relațiile sociale pe care ți le construiești și influența lor asupra ta;
  • Comunitate (Community Wellbeing): ce faci pentru comunitatea în care trăiești.

Am observat că din ce în ce mai multe companii, mai ales cele care au angajați care lucrează de acasă, pun din ce în ce mai mare accentul pe sănătatea emoțională a acestora, pe echilibrul dintre personal și profesional și implementează programe diverse în acest sens în baza nevoilor identificate la nivel individual și la nivel de companie. Nu e deloc un lucru rău și ar trebui încurajat și după ce vom ieși din această perioadă plină de provocări pentru toată lumea pentru că sănătatea mintală și emoțională ar trebui să devină prioritare, la fel ca educația.

Deși aceste concepte, de welness și wellbeing, par a fi recente, ele au fost descoperite din antichitate, în mod evident atunci numindu-se și fiind reprezentate altfel. Aristotel, de exemplu, a scris despre fericirea care poate fi atinsă prin adunarea celor trei resurse de bază: cele ale sufletului/minții – incluzând valorile/virtuțile morale și intelectuale, dar și emoționale, cele ale trupului – precum sănătate, putere fizică sau frumusețe, și cele exterioare nouăa – cuprinzând aici bunăstarea financiară, cercul de prieteni, respectul celorlalți.

Prin implementarea programelor de wellbeing la nivel organizațional angajatorul își dorește îmbunătățirea calității vieții angajatului. De ce și-ar dori asta? Pentru că un angajat motivat și mulțumit are rezultate mult mai bune, gradul de retenție va crește, atragerea candidaților va crește, imaginea angajatorului va avea de câștigat. Dacă până acum câțiva ani conta predominant siguranța fizică, acum, mai mult decât oricând, contează și sănătatea și echilibrul emoțional și mintal.

Căci, așa cum spunea Tom Rath, consultant american:

„Managerii trebuie să acorde o prioritate bunăstării dacă doresc să atragă oamenii potriviți, să-și păstreze cei mai buni oameni și să conducă performanța financiară a companiei lor.” (Executives must place a priority on wellbeing if they want to attract the right people, keep their best people, and drive their company's financial performance.