Ai trimis un CV săptămâna trecută și ai primit un refuz politicos în mai puțin de o oră? Se poate să nu-l fi citit un om. Inteligența artificială a intrat deja în rutina de lucru a românilor, dar o parte din candidați acceptă greu un lucru: să fie evaluați de un algoritm fără să li se spună.

Potrivit raportului AI Adoption Report Romania 2026, realizat de MKOR, 70% dintre românii între 18 și 65 de ani folosesc în prezent instrumente AI, iar 58% dintre aceștia le folosesc și în activitatea profesională. Studiul a fost realizat în două valuri, în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Cine folosește AI și ce instrumente

Diferențele dintre generații sunt mari. Adopția ajunge la 89% în rândul Generației Z, scade la 72% la Millennials și la 66% la Generația X, iar la Baby Boomers se oprește la 39%. Practic, pentru cei care intră acum pe piața muncii, AI nu mai e o noutate, ci o unealtă de zi cu zi.

ChatGPT domină clar: 98% dintre participanții la studiu au auzit de el, iar 86% dintre utilizatorii de AI l-au folosit în ultimele 30 de zile. Urmează Gemini (48%), Claude (17%) și Copilot (16%).

Un detaliu din studiu spune mult despre cât de greu se mai vede granița: într-un test practic, 52% dintre respondenți au ales un text generat de AI drept text scris de un om. Doar 48% au identificat corect. Dacă nici cititorul atent nu mai face diferența, transparența nu mai poate fi lăsată pe seama intuiției. Trebuie spusă explicit.

Unde se rupe încrederea: AI folosit pe ascuns

Românii nu resping tehnologia în sine. Îi deranjează să afle după aceea că au avut de a face cu un AI. Conform aceluiași raport, 24% ar fi nemulțumiți să afle că CV-ul lor a fost evaluat de AI fără să fi fost informați.

Recrutarea nu e singurul domeniu sensibil. Situațiile cu miză personală mare generează reacții și mai puternice:

• Sănătate: 32% s-ar simți trădați dacă explicația medicului despre analizele lor ar fi generată de AI.

• Consiliere: 27% ar avea aceeași reacție în cazul unui psiholog sau consilier online.

• Bani: 27% ar fi deranjați să descopere că presupusul angajat al băncii era de fapt un asistent virtual.

La polul opus, doar 15% spun că nu îi deranjează un AI nedeclarat, atâta timp cât rezultatul e bun.

„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere”, spune Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

O decizie de angajare intră în aceeași categorie: e un moment în care eroarea costă, iar candidatul rareori află de ce a fost respins.

Pentru candidați: ce poți face concret

Nu poți controla ce instrumente folosește un angajator, dar poți reduce incertitudinea:

• Întreabă direct. La primul contact cu recruiterul, e firesc să întrebi cum arată procesul de selecție și dacă o parte din triere e automatizată.

• Scrie un CV ușor de citit și de om, și de software. Titluri clare, experiență în ordine cronologică inversă, competențe formulate cu termenii din anunț. Formatarea complicată (tabele, grafice, coloane multiple) poate încurca un sistem automat.

• Cere feedback după un refuz. Nu vei primi mereu un răspuns detaliat, dar întrebarea transmite că te interesează procesul, nu doar rezultatul.

• Verifică experiențele altor candidați. Recenziile despre interviuri și procesele de recrutare îți arată din timp cum tratează o companie aplicanții.

Pentru HR: transparența ca avantaj, nu ca obligație

Pentru echipele de recrutare, cifrele MKOR arată un risc concret de reputație. Aproape un sfert dintre candidați ar reacționa negativ la o evaluare automată nedeclarată. Iar candidații nemulțumiți nu rămân tăcuți: își spun experiența colegilor, prietenilor și pe platformele de recenzii.

Contează și contextul de reglementare. Regulamentul european privind inteligența artificiala (AI Act) încadrează sistemele folosite în recrutare și selecție printre cele cu risc ridicat, cu obligații de transparență și supraveghere umană. Pentru o companie care folosește deja astfel de instrumente, clarificarea practicilor acum costă mai puțin decât o corecție făcută sub presiune.

Companiile care gestionează bine acest aspect au de obicei câteva practici în comun:

• Anunță din start. O frază simplă în anunțul de angajare sau în emailul de confirmare: ce etapă e automatizată și unde intervine un om.

• Păstrează un om în decizia finală. AI poate ordona aplicațiile, dar respingerea ar trebui validată de un recruiter.

• Oferă o cale de contestare. O adresă de contact pentru candidații care cer o reevaluare transmite seriozitate.

• Măsoară percepția. Urmărește ce spun candidații despre procesul tău de selecție, nu doar timpul până la angajare.

Ce rămâne din toate aceste cifre

AI e deja normal la locul de muncă în România, mai ales pentru generațiile tinere. Dezbaterea nu mai e despre folosirea tehnologiei, ci despre cât de deschis e folosită. Studiul arată și că jumătate dintre cei care nu folosesc AI preferă să facă lucrurile singuri sau să vorbească cu oameni reali, iar un sfert consideră AI periculos pentru societate.

Pentru candidați, transparența înseamnă că pot înțelege și pot contesta o decizie care îi privește. Pentru angajatori, înseamnă încrederea candidaților, iar asta se pierde mult mai repede decât se construiește.