Sursa foto: Observatordearges.ro

Prima parte a editorialului Istoria Zilei Muncii poate fi găsită aici.

INCIDENTUL HAYMARKET

Haymarket, o zonă comercială din orașul Chicago este locul care a impulsionat o lume întreagă să adopte ziua de 1 mai ca zi a muncitorului, a luptelor și dorințelor sale. Din 1886, datorită evenimentelor petrecute aici, această dată avea să devină simbolul luptei muncitorești.
 
În 1884, Federația Sindicatelor din Statele Unite a decis ca începând cu data de 1 mai 1886 ziua de lucru să nu depășească 8 ore, fără ca acest lucru să afecteze salariile muncitorilor. Cum decizia lor nu avea sprijinul guvernului, sindicatele au început pregătirile pentru grevă.
 
La data stabilită, un număr estimat de unele surse la 300.000, de altele la 500.000 de muncitori au încetat lucrul pe tot cuprinsul Statelor Unite. În Chicago, 40.000 de oameni au intrat în grevă, fiind srijiniti în stradă de un număr egal de oameni neafiliați sindicatelor din federație.
 
În ciuda numărului mare de greviști pentru acea vreme, nu au existat nici un fel de violențe între 1 și 3 mai. Pe de altă parte, nici cererile protestatarilor nu au fost îndeplinite. Mai mult, proprietarii de fabrici au apelat la spărgători de grevă pentru a continua activitatea.
 
Un incident relativ minor care a avut loc pe data de 3 mai la fabrica de mașini agricole Mccormick Harvesting Machine Company avea să creeze premisele pentru incidentele din ziua următoare. La sfârșitul programului, protestatarii au început să îi apostrofeze pe spărgătorii de grevă la ieșirea acestora din fabrică. Din motive neclare, forțele de ordine prezente la fața locului în număr mare (400 de polițiști) au intervenit între cele două grupări în mod violent, deschizând focul și ucigând șase protestatari.
 
Drept răspuns, un grup local de anarhiști a publicat mii de fluturași prin care le cereau muncitorilor să se înarmeze și să se prezinte pe data de 4 mai în zona Haymarket.  
 
Cu imense eforturi, sindicatele au reușit să oprească raspindirea fluturașilor, așa încât cei adunați în Haymarket la începutul zilei următoare erau pașnici, ascultând discursurile liderilor lor și, din când în când, scandând.
 
Din nou din motive necunoscute, forțele de ordine au încercat la jumătatea zilei dispersarea protestatarilor. În acel moment, un calup de dinamită aruncat probabil de anarhiștii infiltrați la protest a explodat, ucigând șapte polițiști. Forțele de ordine au răspuns imediat, ucigând patru protestatari și rânind încă 70.  
 
Protestele în Chicago au încetat imediat după aceea. Au urmat opt săptămâni de represalii și arestări care încet încet și-au făcut drum și în ziarele europene.

ZIUA MUNCII

Insistența cu care muncitorii americani au cerut introducerea zilei de lucru de 8 ore și evenimentele care s-au petrecut în Chicago au determinat Internaționala a Doua să ceară la Paris, în 1889, organizarea de proteste pe data de 1 mai pentru a comemora victimele de peste ocean.
 
Doi ani mai târziu, al doilea congres al Internaționalei a recunoscut data de 1 mai ca eveniment anual. Treptat, în întreaga Europă s-a luat decizia ca la această data, în fiecare an, muncitorii să protesteze pașnic pentru introducerea zilei de lucru de 8 ore.
 
Avea însă să fie o luptă de durată. Abia în 1919, după încheierea Primului Război Mondial, această decizie a fost aprobată de cele 52 de țări participante la Congresul Organizației Internaționale a Muncii.
 
DE ZIUA MUNCII STĂM ACASĂ
 
Ani în șir de proteste au făcut ca data de 1 mai să rămână întipărită în memoria colectivă ca un moment de triumf al muncitorului de rând. După succesul din 1919, ziua aceasta și-a pierdut semnificația inițială, fiind însă folosită de puterile vremii în diverse scopuri. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost un bun prilej pentru paradele militare.  
 
Mai apoi, în timpul războiului rece, țările comuniste au folosit-o pentru a sărbători victoria socialismului.
 
Astăzi motivul pentru care celebrăm această zi este complet uitat. Cele opt ore din viață petrecute zilnic la locul de muncă e ceva banal, de la sine înțeles.