3 strategii prin care îți descoperi autenticitatea profesională (partea I)

3 strategii prin care îți descoperi autenticitatea profesională  (partea I)

Distribuie

Acest articol este continuarea unui articol precedent în care ți-am spus despre cele mai importante 3 tipare învățate în familie care te blochează în evoluția profesională. Dacă nu l-ai citit încă, îl găsești aici.

 

Reiau una dintre principalele idei publicate în acel articol: familia reprezintă sistemul în care înveți cum să te raportezi la viață și implicit la muncă. Relația cu familia în primii ani de viață îți va determina planul prin care tu decizi cum să îți trăiești viața (da, ai auzit bine, planul îl construiești în primii 6 ani de viață, nu după terminarea facultății), ce bucle creezi în viața ta, ce provocări profesionale îți creezi și cum îți definești succesul.

 

Ca să ai o imagine cât mai clară a paragrafului de mai sus, dă-mi voie să îți ofer un exemplu personal. Din familia mea, eu am învățat câteva condiționări care mi-au condus în întregime alegerile profesionale, aproape 32 de ani. Una dintre cele mai puternice este „muncește din greu”. Tatăl meu crede și acum că singura modalitate în care merită să faci bani este prin a munci din greu. Eu am acceptat această condiționare și am făcut alegerile profesionale în consecință:
 

- Mă angajam într-o companie într-o perioadă în care aceea companie avea schimbări mari de realizat, prin urmare trebuia să muncesc din greu.

- Alegeam (inconștient într-adevăr, dar tot alegerea mea era) să lucrezi cu manageri dificili, ca să muncesc din greu pentru a le obține aprobarea

- Când mi-am deschis compania de recrutare, alegeam proiecte cu Angajatori foarte dificili, unde munca nu era doar recrutarea unui nou angajat ci și educarea Angajatorului în multe aspecte ale procesului.

 

Îți sună cunoscută povestea asta? E foarte posibil că da, pentru că „muncește din greu ca să meriți” este unul dintre cele mai des întâlnite condiționări ale românilor. O spun din practica mea de coaching din ultimele 18 luni, unde am întâlnit 3 din 5 clienți cu acest tipar de muncă.

Ce am făcut eu, pentru a mă elibera de aceasta condiționare automată? Ani de cursuri, formări în coaching și metode de lucru cu tiparele familiale. Și chiar dacă știam și vedeam realitatea, tot mi-a luat mult timp să accept că ceea ce credeam că sunt ambițiile mele de viață, de fapt nu erau ale mele ci ceea ce am acceptat ca „responsabilitate" profesională a familiei mele pentru mine.

Și dacă citești aceste rânduri și îți spui „Bine, dar eu nu vreau să fac ani de formări ca să învăț asta" atunci citește în continuare :) Avantajul tău este că nu va trebui să le faci, pentru că cele mai importante trei strategii de eliberare sunt dezvăluite în acest articol.

De aceea, dacă încă nu ai citit primul articol pe această temă, îți recomand să îl parcurgi, ca să descoperi în care dintre cele trei tipare te regăsești ca să poți aplica eficient informațiile din acest articol.

 

Vrei rezultate mai bune (mult mai bune) în viața ta profesională din prezent?

Atunci dă-mi voie să îți ofer trei strategii prin care să îți descoperi autenticitatea profesională și să faci alegerile în ritmul și beneficiul tău, nu inconștient, datorită unei proiecții pe care ai acceptat-o ca fiind a ta, acum două, trei, patru, cinci sau chiar șase decenii.

 

1. Strategia no. 1: De la „mă simt pierdut" la „a trăi în iubire": puterea întrebărilor

Una dintre cele mai eficiente strategii pentru a-ți reconfigura rezultatele profesionale din prezent și viitor, este să îți dai voie să ajungi acolo unde nu ai ajuns până acum: în sufletul tău. Cum faci asta? Primul pas este să te pregătești de o călătorie de explorare în care tot ceea ce vei găsi este perfect și unde nu aplici judecata de asta e bine/asta e foarte rău. Spun asta pentru că judecățile de acest tip sunt piedică dintre tine și vocea ta reală.

Pregătit? Hai să începem:

 

1.1 Care sunt cele două emoții în care îmi trăiesc cel mai des viața profesională? Această întrebare îți va oferi acces la o realitate care se află în fața ta și este evidentă pentru toți din jurul tău, cu excepția ta. De ce emoții? Pentru că înainte de a apărea gândul, exista emoția. Comportamentele automate funcționează în următorul mod: ai învățat în copilăria mică (0-3 ani) ce să simți în funcție de situația din fața ta și de ceea ce ai văzut la părinții tăi. Iar creierul tău a înmagazinat informația și o rulează pe pilot automat, pentru că mintea funcționează pe principiul „minimul consum de energie". Așadar, ai învățat ce să simți înainte să înveți ce să gândești despre tine și despre ceilalți. Iar acum, în viața adultă, reproduci cu ușurință acel cocktail de emoții. Iar acel cocktail de emoții îți conduce toate deciziile, toate interacțiunile profesionale, toate interpretările de eșec sau succes. Așa că dă-ți voie să descoperi: care este diada de emoții în care trăiești acum, pe pilot automat?

 

1.2 De la cine din familie am preluat acest model? Nu este necesar ca părinții tăi să fi trăit identic aceste emoții, însă cu absolută certitudine le-ai preluat de la ei. Așadar, dă-ți voie să îți amintești, de la cine din familia ta ai preluat una sau ambele emoții în care acum îți trăiești viața profesională?

 

1.3. Cum îmi servesc aceste emoții, la ce îmi folosesc în mod real? De cele mai multe ori, la această întrebare intervine reticenta minții. Mai ales dacă sunt emoții de teamă, angoasă, panică, anxietate, vei avea tendința să răspunzi „la nimic, nu îmi servesc la nimic. Doar să mă stresez." Aici ai nevoie de puțină voință pentru a da voie minții să se flexibilizeze. Nici o emoție nu ar exista în tine, dacă nu îți folosește la ceva. Modul În care alegi să îți trăiești emoțiile este modul în care îți spui „povestea" ta de viață. Cum îți folosește să te înfurii pe colegii tăi? Care este beneficiul să lucrezi stresat cel mai des? Ce avantaje ai atunci când lucrezi „demotivat"?

 

1.4 Care este vocea din spatele acelor emoții? Și aici să fii foarte atent, pentru că răspunsul va veni fulgerător. Dacă ai parcurs corect primele trei întrebări, răspunsul va veni „ca pe tava". Și va fi și cel mai greu de acceptat. Aici nu ai nevoie să gândești, să cauți în amintirile tale, să compari primul răspuns cu ce știi ca să te asiguri că este corect. Primul răspuns care îți vine în minte este ACEL răspuns.

A cui este vocea care îți spune „fii stresat" sau „nu te poți bucura pentru că nu știi dacă nu se întâmplă ceva rău" sau „nu e destul, trebuie să faci mai mult ca să meriți."

 

Această strategie îți aduce în realitatea ta conștientă unul dintre tiparele după care ți-ai luat deciziile profesionale de până acum: vocea părintelui. Și ce faci cu ea mai departe?

 

Strategia no.2: Fă-ți vocea auzită: dizolvă vina

În articolul anterior îți spuneam că unul dintre tiparele care te blochează în viața ta profesională este Ca să fiu acceptat, trebuie să mă adaptez sau să îmi suprim autenticitatea și vocea.

Ca să îți poți rescrie povestea profesională și să îți asumi autenticitatea, ai nevoie să depășești unul dintre cele mai importante blocaje emoționale ale tale: sentimentul de vină. Că ești conștient de acest lucru sau este ascuns în subconștientul tău, credința că ar trebui să „te simți vinovat" pentru diverse lucruri pe care le-ai făcut în viață rulează pe pilot automat. Vina și rușinea sunt principalele două condiționări prin care părinții tăi te-au crescut, pentru că la fel i-au crescut și părinții lor și la fel aceștia au fost crescuți de părinții lor. Vina și rușinea sunt condiționări universale, doar obiectul lor (de ce anume să te simți vinovat sau rușinat) este diferit, de la familie la familie.

Așadar, ca să poți face un pas mai departe în a-ți asuma vocea originală și a-ți face auzită vocea exact așa cum vrei, acolo unde vrei, te invit să folosești această strategie, de a dizolva vina.

 

Cum faci asta?

Alegi un moment specific (ziua, ora, locația, cu cine erai, ce ai făcut specific și față de cine te simți vinovat) pe care să lucrezi. Cu cât mai specific, cu atât mai eficient exercițiul. Definește pe o foaie sau în mintea ta pentru ce anume te simți vinovat, ce crezi că i-ai făcut acelei persoane (nu grup de persoane, doar una singură). Și apoi găsește 30 de beneficii pe care aceea persoană le-a avut în urma comportamentului tău. Exact, be-ne-fi-cii. Va fi un exercițiu dificil dacă începi cu „nu există așa ceva". Eu îți garantez că există, pentru că mii de clienți de coaching au trecut prin acest exercițiu, inclusiv eu. Ce vei descoperi aici, este că realitatea de fapt este duală. Și că acolo unde crezi că ai făcut ceva „rău" există și un mare bine. Dacă faci exercițiul corect până la capăt, sentimentul pe care să îl aștepți să te cuprindă este acela de a-ți lua „un sac de pe umeri sau o piatră de pe inima" în relația cu persoana respectivă. Și apoi în relația cu tine.

Cu cât ești „mai ușor" emoțional, teama de a-ți face vocea auzită se va transforma în nevoia de a te face auzit și a-ți ocupa locul tău de drept în viață. Ce faci mai departe cu toate acestea?

 

Strategia no.3 Fă alegerile în funcție de valorile tale

În articolul anterior, îți spuneam că un alt tipar care te blochează în alegerile profesionale este acela în care crezi că „Este rușinos să-mi asum și să afirm ce vreau.” Acest lucru se întâmplă - de multe ori - când am fost învățat că valoarea mea este relevantă doar în comparație cu exteriorul: note, laude, cadouri ca dovadă a reușitei, salariu, imagine în social media. Și acest tipar nu te va duce mai departe de 2 m de familia ta. Metaforic vorbind, desigur. Pentru că indiferent la câți km, zeci și mii de km distanță de familia ta te afli, dacă ești condiționat să alegi în funcție de ce „trebuie" înainte să știi ce vrei, te vei afla la distanță de un reproș, feedback negativ, comentariu răutăcios, de copilul de 3 sau 4 ani și reacția lui emoțională.

Ce strategie aplici aici? Înțelege-ți valorile personale și apoi învață cum să decizi în funcție de ele.

 

Cum faci asta?

În primul rând, valorile nu reprezintă metafore, de genul: bucurie, libertate, iubire. Liniște sufletească, succes, bani, familie, relații, oameni. Ele sunt LUCRURI CONCRETE pe care le faci în viața ta. Cum îți prioritizezi timpul, alegerile financiare, în funcție de ce decizi într-un fel sau altul. Odată ce înțelegi că viața ta are sens, are scop, are o logică în sine, aceea de a trăi în valorile tale, ești mai aproape de a-ți asuma deciziile în mod conștient și de a alege pentru valorile tale și nu în valorile altcuiva.

O modalitate să îți descoperi valorile este să folosești aplicația gratuită Axiology (https://ro.axiology.app/) dezvoltată de Monica Ion și echipa ei.

 

Te invit să lași un comentariu în care să-mi spui dacă acest articol ți s-a părut util și pe care dintre aceste strategii vrei să începi să le aplici în viața ta.

Dacă vrei să lucrezi în mod asumat și mai profund în a-ți descoperi autenticitatea profesională și cum poți avea o viață în care să te simți împlinit, te invit să descoperi resursele accesând www.reinventeazate.ro.

 

Raluca,

Cea care știe că meriți o viață profesională împlinită

 

 

Ești HR? Află cum să recrutezi eficient!

Hai în clubul angajatorilor cu rată mare de retenție și costuri de recrutare mici.

Vreau să știu

Dorești să-ți faci munca mai ușor?

Noi îți explicăm cum îți poți administra eficient Brandul de Angajator în comunitate.

Află mai multe