Metaversul nu mai este de mult o fantezie rezervată pentru futuriști și oameni bogați.

Suntem într-un moment în care toată lumea are un telefon cu acces la tehnologie. Și încă de la primul Oculus lansat în 2016, tehnologia a avansat dincolo de cele mai exotice vise. 

În același timp, mai multe companii lucrează deja în metavers sau se interesează cum poate metaversul să le accelereze programele de formare și nu numai.

Putem folosi 3D pentru a debloca noi moduri de a explica concepte dificil de explicat, putem ajunge cu educația la un nivel mult mai avansat și mai profund, putem să împărtășim cunoștințe cu angajații într-un mod mult mai eficient, rapid și durabil. Iar dacă suntem în căutarea unui antrenament scalabil, este o soluție care permite angajaților să se antreneze oricând și oriunde, iar realitatea virtuală - antrenamentul (VR) este o opțiune excelentă.

Înainte de a intra in subiectul muncii în metavers, e indicat să definim termenii.

Inteligența artificială

În cei mai simpli termeni, AI, adică inteligența artificială, se referă la sisteme sau mașini care imită inteligența umană pentru a efectua diverse activități și se pot îmbunătăți iterativ pe baza informațiilor pe care le colectează. AI se manifestă într-o serie de forme. Iată câteva exemple:

• - Boții de chat utilizează AI pentru a înțelege mai repede problemele clienților și pentru a oferi răspunsuri mai eficiente;
• - Asistenții inteligenți utilizează AI pentru a analiza informațiile esențiale din seturile de date mari de text, pentru a îmbunătăți programarea;
• - Motoarele de recomandare pot oferi recomandări automate pentru emisiunile TV, în funcție de obiceiurile de vizionare ale utilizatorilo

Realitate virtuală

Conceptul de realitate virtuală derivă din termenii de „realitate” și „virtual”. Virtualul presupune absența unor limite vizuale, palpabile. Practic este legat de imaginație și minte. Astfel, realitatea virtuală ar putea fi tradusă prin realitatea imaginativă, a viselor. Asta poate presupune multe opțiuni, dar și o emulare specifică a realității.

Ființele cunosc lumea prin intermediul simțurilor și a percepției. Am învățat de mici că avem 5 simțuri: gustul, atingerea, mirosul, vederea și auzul. Adevărul este că oamenii au mai multe simțuri decât atât: exemple ar putea fi echilibrul sau intuiția. Creierul este ajutat de sistemul senzorial în a primi un flux bogat de informații ce pornesc din mediu și ajung în minte.

Tot ceea ce știm despre realitatea noastră derivă din ceea ce percepem prin simțuri. Cu alte cuvinte, întreaga noastră percepție legată de realitate este o combinație între informații senzoriale și mecanismele cerebrale care le procesează. Dacă vei prezenta simțurilor tale informații fabricate, vei altera și felul în care este percepută acea realitate. Vei primi o realitate care nu se află de fapt acolo, dar pe care o vei percepe ca fiind reală, exact ceea ce am putea numi realitate virtuală.

Pe scurt, realitatea virtuală presupune a prezenta simțurilor noastre un mediu înconjurător generat virtual; un mediu pe care îl putem explora în diferite feluri.

Răspunsul la  întrebarea „Ce este realitatea virtuală?” în termeni tehnici este mult mai direct: un mediu tridimensional generat de un computer, un mediu de interacțiune și explorare pentru ființele umane. Acea persoană devine o parte a lumii virtuale sau este imersat în acest mediu, iar cât timp este acolo, are puterea de a manipula obiecte sau de a acționa conform unei palete specifice.

Signant Health

---

Maturitate, profesionalism.

Stratec Biomedical SRL

---

Atmosfera de lucru foarte placut.

Deloitte ERDC

---

Depinde mult și de proiect. Este un loc în care poți sa crești, salariile sunt okay și au zile de co...

Metavers

Metaversul este o viziune a modului în care va funcționa următoarea generație a internetului.

Un metavers se vrea un mediu digital îmbunătățit, în care este posibilă deplasarea fără probleme între muncă, joacă, cumpărături, socializare și creativitate, într-un singur peisaj digital.

La scară macro: scară globală implicită (toată lumea de pretutindeni, așa cum este acum internetul).

O lume virtuală este un spațiu virtual.

3D indică un plan paralel al existenței, un al doilea loc în care putem trăi, coexista și socializa.

Interoperabilitatea se referă la capacitatea pentru diferite sisteme autonome sau simulări operate independent.

Redarea în timp real se referă la procesul de generare a unei imagini de computer pe care o experimentăm aproape în timp real.

Sincron înseamnă că suntem într-o experiență comună.

Persistența este filosofică: ceea ce durează, ceea ce continuă. Aproape nimic din lumea virtuală de astăzi nu este persistent.

În plus, definiția poate fi extinsă/ implementată prin împărțirea metaversului în șapte sub-categorii:

1. 1. Hardware 
2. 2. Networking
3. 3. Computing power
4. 4. Virtual platforms
5. 5. Interoperability standards
6. 6. Payment rails
7. 7. CAIS: content, assets, and identity services.

Acea lume nouă apare acum. Iar biroul infinit care se dezvoltă se împarte în general în trei tipuri:

• - Biroul virtual privat;
• - Un spațiu magic comun;
• - Biroul cu adevărat infinit.

Prin intermediul platformelor virtuale putem ajunge mult mai rapid și mai eficient la oameni și locuri unde fizic nu putem ajunge sau nu atât de repede.

În metavers putem socializa, vinde, cumpăra, ne putem educa, putem face prezentări în timp real, fără a fi nevoie să ne deplasam, ne putem conecta cu oameni de pe întreg globul. Iar dacă mulți oameni consideră și vor considera această modalitate de colaborare o aberație, cum am auzit deseori, să se gândească la prima interacțiune cu ceva nou în viața lor. La fel s-a spus despre telefoanele mobile, despre internet, despre toate platformele de socializare, despre roboți, despre tot ce presupune ieșirea din zona de confort și identificarea unor noi modalități de a eficientiza comunicarea.

Concret, munca noastră va putea fi îmbunătățită considerabil în metavers. Este un mediu pe care-l putem controla și pe care-l putem chiar considera un instrument de lucru. Ca toate platformele de acest gen, vine cu plusuri și minusuri și e indicat un echilibru între real și virtual.

Ce putem face mult mai ușor în metavers, cu ce poate ajuta metaversul organizațiile?

De la recrutare, la onboarding, training, managementul performanței, programe de dezvoltare, comunicare la nivel global, vânzare servicii și produse, prezentări de toate felurile, interacțiune cu clienții, cu furnizorii, încheiere de parteneriate fără a fi nevoie să ne deplasăm și posibilitatea de a face toate aceste lucruri în timp real.

Acum imaginați-vă că munca - ecrane, aplicații și instrumente, modele 3D, chiar și colegii - pot fi chiar acolo, chemați printr-o comandă vocală sau un gest. Acesta este punctul final al călătoriei noastre către biroul infinit.

VR se referă la eliminarea unui strat digital în viziunea noastră asupra lumii fizice. Dacă ați experimentat deja acest lucru, aproape sigur a fost prin intermediul unui ecran - gândiți-vă la filtre pe Messenger.

Dar în anii următori putem scăpa de ecrane. În schimb, vom purta ochelari – nu cu mult mai mari sau mai grei decât o simplă pereche de ochelari obișnuiți – care proiectează obiecte digital.

A realiza toate acestea înseamnă a face progrese semnificative în tehnologia VR, inclusiv miniaturizarea acestei tehnologii, astfel încât să poată fi montată în jurul unei perechi obișnuite de ochelari.

Biroul cu adevărat infinit ne așteaptă și va fi o revoluție a muncii.