Până de curând, subiectul hărțuirii la locul de muncă era abordat cu reticență în România, indiferent de natura ei. Conversațiile despre acest fenomen se desfășurau în surdină și în secret, fiind adesea limitate la discuții în cercuri restrânse.

Legislația muncii a fost aliniată practicilor internaționale și începând cu 17 octombrie 2023, există prevederi legale explicite și focusate pe hărțuirea la locul de muncă, indiferent de natura acesteia.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 a fost aprobată Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă, unde sunt prevăzute în mod clar și coerent drepturile angajatului care poate fi victima unei hărțuiri la locul de muncă. Aceste prevederi completează prevederile legislației muncii incidente.

Ce este hărțuirea la locul de muncă?

Așa cum prevede și Metodologia, „hărțuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situațiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activități sexuale ca o condiție a angajării persoanei respective, precum și situațiile care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor.”

Ce comportamente pot constitui hărțuire?

1. Conduita fizică - contact fizic nedorit, violența fizică, utilizarea amenințărilor sau recompenselor legate de locul de muncă, pentru a solicita favoruri sexuale.

2. Conduita verbală: comentarii și glume de natură sexuală, privind aspectul, vârsta, viața privată, insulte, insinuări etc., dacă acestea sunt făcute în mod sistematic și urmăresc, au ca rezultat sau sunt susceptibile să conducă la vătămări fizice, psihologice, sexuale.

3. Comportament nonverbal: afișarea materialelor sugestive/explicite sexual; gesturi sugestive sexual, fluierături, priviri insistente, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic.

4. Comportamentul unui angajat care încearcă să afecteze condițiile de muncă ale altui angajat prin lezarea drepturilor sau demnității acestuia, prin afectarea sănătății fizice sau mentale sau prin prejudicierea viitorului său profesional.

4. Orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați. Stresul și epuizarea fizică constituie hărțuire morală la locul de muncă.

5. Alte exemple:

- limbaj ofensator sau ironizarea unei persoane cu dizabilități;

- atenție nedorită, spionare, urmărire, comportament exagerat de familiar sau atenție verbală ori fizică nedorită;

- sugestii precum că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau că, dacă aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit etc.

Ce comportamente sau conduită NU constituie hărțuire la locul de muncă?

Atitudini legitime în relația cu angajatul, fiind prerogative ale angajatorului:

- supraveghează direct angajații, stabilind așteptările de performanță și oferind feedback despre performanță;

- măsuri pentru a corecta deficiențele de performanță;

- măsuri disciplinare rezonabile;

- directive legate de atribuții și responsabilități;

- actualizări sau rapoarte;

- aprobă sau refuză solicitările de timp liber.

BRD - Groupe Societe Generale

---

Colegi de treaba si care te ajuta

Infraweb Manage Services Provider SRL

---

Loc foarte linistit de munca.

McDonald`s Romania

---

Bonus pentru studentii si un pic de flexibilitate in alegerea programului

Dintre toate drepturile angajaților prevăzute de legislația muncii, amintim câteva drepturi referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă

- respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

- dreptul de a fi informat referitor la politicile și legislația în vigoare în materie de hărțuire la locul de muncă;

- dreptul de a beneficia de suport și consiliere în cazul în care sunt afectați de un incident de tip hărțuire, situațiile expuse fiind confidențiale și analizate cu atenția cuvenită;

- dreptul de a beneficia de suportul unui consilier din cadrul angajatorului;

- dreptul de a fi asistat de un reprezentat sindical sau al salariaților pe parcursul procedurii de soluționare a plângerii;

- dreptul de a solicita consiliere juridică sau psihologică;

- dreptul la egalitate de șanse și de tratament;

- dreptul la demnitate în muncă.

Dacă ai conștientizat că te confrunți cu hărțuirea la locul de muncă, iată care sunt pașii de urmat:

Primul pas este să inițiezi o conversație amiabilă cu persoana care te hărțuiește și să îi atragi atenția asupra comportamentului său, cerându-i să înceteze, deoarece încalcă legea.

Dacă nu ai curajul necesar sau posibilitatea de a înfrunta în mod direct hărțuitorul, iar actele de hărțuire la locul de muncă nu încetează, poți formula o plângere oficială:

- Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire al angajatorului;

- Consiliului Național privind Combaterea Discriminării;

- Instanțelor de judecată.

Haideți să diseminăm aceste informații astfel încât hărțuirea la locul de muncă să nu mai fie un subiect tabu.