În timp ce restul Europei se plânge de deficit de forță de muncă în depozite și fabrici, România iese în evidență printr-un semnal aproape ciudat: în iulie 2026, potrivit sondajului Comisiei Europene în rândul firmelor din depozitare și suport pentru transport, niciuna dintre companiile românești chestionate nu a indicat lipsa de personal ca fiind o limitare a activității. Pentru comparație, procentul este 21% în zona euro, 38% în Ungaria și 49% în Polonia.

Cifra ridică o întrebare pe care fiecare candidat din logistică și fiecare manager de HR care recrutează pe acest segment ar trebui să și-o pună: este România cu adevărat singurul loc din regiune unde există suficient personal pentru fabrici și depozite, sau vorbim despre presiune salarială menținută artificial jos, într-un moment în care investitori asiatici, în special chinezi, evaluează țara ca bază de nearshoring pentru piața europeană?

Ce se întâmplă concret pe piața industrială din România

Datele Colliers pentru prima jumătate a lui 2026 arată o reașezare vizibilă a cererii de spații industriale și logistice. Aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în H1 2026 au implicat spații de producție, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut și mult peste intervalul obișnuit de 10-15%. Volumul total al tranzacțiilor anunțate public a ajuns la circa 340.000 mp, cu 20% sub H1 anul trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017-2019. Aproximativ două treimi din cerere a venit din contracte noi sau relocări din spații mai puțin competitive.

Printre mișcările vizibile: Iron Mountain a reînnoit un contract pentru 28.000 mp în București, Autonet a prelungit un contract pentru 26.000 mp tot în București, iar Siemens a semnat un contract nou pentru o fabrică de 15.000 mp la Sibiu. La acestea se adaugă anunțarea a două facilități noi de producție, fiecare de peste 20.000 mp, una în apropiere de București și una la Ploiești.

Victor Coșconel, Partner și Head of Leasing pentru Office & Industrial Agencies la Colliers, sintetizează astfel dinamica actuală:

„Producția câștigă tot mai mult teren, vedem cerințe recurente care pur și simplu nu existau acum câțiva ani, alături de un interes crescut din partea producătorilor asiatici, în special a companiilor chineze, care evaluează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană. Acest lucru contează în mod special pentru piața industrială și logistică, deoarece companiile de producție tind să fie chiriași mai stabili și rămân în spațiile lor pentru perioade mai lungi."

Stocul modern de spații industriale și logistice a ajuns la aproape 8,3 milioane mp la mijlocul lui 2026, cu încă aproximativ 500.000 mp așteptați să intre pe piață în următoarele două-trei trimestre. CTP și WDP rămân liderii pieței, iar VGP, Element Industrial, Logicor și Industra Parks accelerează construcțiile. Lion's Head, Garbe Industrial / Fortress și Hillwood pregătesc primele proiecte locale. Chiriile pentru depozite bine poziționate de circa 5.000 mp în zona București, pe contracte de 5-7 ani, se situează în jur de 4,5-5 euro/mp/lună, iar rata de neocupare rămâne sub 10% în cea mai mare parte a țării.

De ce vin investitorii asiatici tocmai acum

Câțiva factori se aliniază simultan. Infrastructura rutieră a crescut de la aproximativ 900 km de drumuri de mare viteză înainte de pandemie la peste 1.400 km la începutul lui 2026, cu încă peste 1.000 km în construcție. În următorii cinci până la șapte ani, rețeaua ar putea depăși 2.500 km. La asta se adaugă aderarea completă la spațiul Schengen terestru, obținută în 2025, care a redus timpii de tranzit la granițele UE.

Al doilea factor este productivitatea raportată la costul muncii. În transporturi și depozitare, pentru fiecare euro cheltuit pe muncă, România generează în jur de 2,7 euro valoare adăugată, față de aproximativ 1,7 euro la nivelul UE. O analiză Colliers din 2026 constată, în plus, că 9 din 10 județe românești (36 în total) se numără printre cele mai competitive locații din Europa pentru producători, alături de regiuni din Polonia, Franța și Spania.

Cu alte cuvinte, România oferă un raport productivitate/cost pe care puține alte piețe europene îl mai pot livra, într-un moment în care presiunile geopolitice împing producția europeană spre nearshoring. Coșconel avertizează, totuși, că pe termen scurt companiile rămân prudente și amână unele decizii din cauza economiei mai slabe, ajustărilor fiscale, incertitudinii politice și mediului extern dificil. Fundamentalele pieței rămân, însă, solide, iar atingerea unui stoc de 12-14 milioane mp arată, în opinia sa, mai mult ca o chestiune de „când", nu de „dacă".

Pentru angajați și candidați: ce înseamnă asta pentru cariera ta

Dacă lucrezi în depozit, în fabrică, în logistică sau iei în calcul o tranziție spre acest sector, semnalul este dublu și merită citit cu atenție.

Vestea bună: cererea de personal urcă. Două fabrici noi de peste 20.000 mp fiecare, una lângă București și una la Ploiești, plus fabrica Siemens de la Sibiu, plus contractele reînnoite de Iron Mountain și Autonet, se traduc în posturi concrete pentru operatori depozit, logisticieni, tehnicieni de producție, șoferi de motostivuitor, personal de mentenanță. Când vezi locuri de muncă în producție industrială deschise concomitent la Sibiu, Ploiești și București, e un semnal că angajatorii concurează pentru aceleași profiluri, nu că piața se răcește.

Vestea de nuanțat: faptul că angajatorii români nu raportează lipsă de personal, în timp ce Polonia raportează 49% și Ungaria 38%, poate însemna două lucruri diferite. Fie oferta de muncă este cu adevărat suficientă (există candidați disponibili la salariile actuale), fie salariile nu au fost forțate să urce așa cum s-au întâmplat în alte piețe din regiune. Pentru tine, ca angajat, distincția e importantă: dacă ești deja într-un rol de depozit sau producție, ai motive să compari activ salariul tău cu piața înainte să accepți o ofertă sau o mărire propusă de angajator.

Un exercițiu concret pe care îl poți face în 10 minute: intră pe Salariometru și verifică unde se situează salariul tău față de al colegilor din același rol și aceeași zonă. Dacă ești sub mediană, ai o ancoră concretă pentru negocierea unei oferte de muncă sau pentru discuția anuală cu managerul. Dacă evaluezi o ofertă nouă, folosește și calculatorul de salariu net sau brut ca să vezi cât rămâne efectiv în mână.

Pentru HR și echipele de recrutare: ce trebuie pus în calcul

Absența raportată a deficitului de personal este cel mai important semnal de citit corect. O firmă care evaluează România pentru nearshoring ar putea interpreta cifra „0% companii raportează lipsă de personal" drept confirmare că poate deschide o fabrică fără presiune salarială. În realitate, contextul cere prudență.

- Diferențialul de productivitate/cost al muncii se poate închide rapid. Când raportul 2,7 euro valoare adăugată per euro cheltuit pe muncă în transport și depozitare devine cunoscut la nivel regional, iar Polonia și Ungaria întâlnesc deja bariere de recrutare, cererea din partea investitorilor asiatici și a producătorilor europeni în tranziție spre nearshoring va urca. În 12-24 de luni, aceleași profiluri pentru care astăzi nu simți concurență devin obiect de licitație pe piață.

- Benchmarks locale, nu regionale. Salariile din depozite și producție variază semnificativ între București, Sibiu, Ploiești, Cluj și zonele mai rurale. Aplicarea unui grile salariale unice pe toată țara subestimează costul real în hub-urile industriale și supraestimează în alte zone.

- Reputația de angajator devine diferențiator de recrutare. Când mai multe fabrici nou-deschise concurează pe același bazin de candidați (operatori, tehnicieni, șoferi de motostivuitor), decizia candidatului nu se mai bazează doar pe salariul brut. Contează cultura, condițiile fizice, siguranța, transportul de la/către locul de muncă, feedback-ul de la colegi. Verifică cum arată recenziile de la angajați pentru companiile din același oraș și segment.

- Retenția devine mai valoroasă decât recrutarea. Coșconel notează că firmele de producție rămân în spații mai mult timp și tind să fie chiriași mai stabili. Aceeași logică se aplică și forței de muncă: un operator experimentat pierdut acum e mai scump de înlocuit decât în urmă cu doi ani, chiar dacă statisticile sondajelor nu arată încă asta.

În practică, echipele de recrutare care planifică pipeline-ul pentru 2027 ar trebui să pornească de la o ipoteză contra-intuitivă: presupune că, peste 18 luni, vei concura pentru aceiași candidați cu cel puțin doi-trei angajatori noi din zona ta. Construiește oferta acum, la calm, nu în criză.

Ce merită urmărit în lunile următoare

Coșconel oferă o încadrare utilă a momentului actual: „În ciuda contextului geopolitic și economic curent, care este departe de a fi favorabil, performanța pieței indică mai degrabă o revenire la un ritm normal după anul-record 2025 decât o slăbire de fond."

Trei indicatori merită urmăriți concret în următoarele două-trei trimestre. Primul: câte dintre facilitățile mari anunțate de investitori asiatici trec efectiv la faza de construcție și angajări. Al doilea: dacă procentul firmelor românești care raportează lipsă de personal începe să urce peste zero, semnalând că presiunea salarială devine vizibilă. Al treilea: cum evoluează chiriile industriale, care astăzi se mențin în intervalul 4,5-5 euro/mp/lună în zona București, un prag ce arată cât de aproape sau departe suntem de un ciclu de supraîncălzire.

Pentru cine își planifică cariera sau strategia de angajare în acest sector, timpul pentru pregătire este acum, când piața încă respiră. Peste 12-18 luni, discuția va fi diferită.