Distribuie
640.000 de femei lipsesc de pe piața muncii din lipsă de creșe
România are cea mai mare pondere de femei printre absolvenții STEM din Uniunea Europeană: 42,1%. Cu toate acestea, doar 59,5% dintre femeile între 20 și 64 de ani au un loc de muncă, față de o medie europeană de 71,3%. Cele 11,8 puncte procentuale diferență înseamnă aproximativ 640.000 de femei care ar lucra dacă România ar ajunge la nivelul mediei UE.
Cifrele vin din cercetarea „România nevalorificată. Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, lansată pe 10 noiembrie, la București, de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Studiul, semnat de Cristina Chiriac, președinta fondatoare a CONAF, folosește date Eurostat, INS, ONRC, ale Casei Naționale de Pensii Publice și ale ANOFM.
Concluzia e incomodă pentru oricine crede că problema ține de pregătire. Multe femei nu stau acasă pentru că nu au o meserie, ci pentru că, pusă pe hârtie, întoarcerea la muncă nu se justifică financiar.
Diplomele există. Lipsește drumul până la un loc de muncă
„Femeile intră în sistem cu diplome mai bune decât ale bărbaților. Sunt majoritare la licență, masterat, doctorat.”, a spus Cristina Chiriac la lansarea studiului. Și totuși, în 2025, decalajul de ocupare dintre femei și bărbați era în România de 18,7 puncte procentuale, al doilea cel mai mare din UE și aproape dublu față de media europeană de 9,6 puncte.
Peste 1,3 milioane de femei sunt înregistrate ca casnice, potrivit datelor INS din 2025. Ele reprezintă 97,5% din această categorie. Iar direcția nu e una bună: „85.000 de femei am pierdut din câmpul muncii în doar un an de zile. Munca part-time este aproape inexistentă în România.”, avertizează președinta CONAF.
Chiriac numește fenomenul altfel decât suntem obișnuiți: „România nu are, în primul rând, un deficit de capital uman feminin, are un deficit de conversie.” Distincția contează. Lipsa de pregătire se repară prin școală, într-o generație. Problema de conversie ține de reguli, de servicii publice și de felul în care sunt construite posturile, așa că poate fi corectată și măsurată de la un an la altul.
Calculul pe care îl face o mamă înainte să se angajeze
Explicația principală e una de aritmetică a familiei. Pentru multe femei, spune Chiriac, „venitul pe care l-ar câștiga încadrându-se într-o companie pe salariu minim pe economie nu acoperă costul cu îngrijirea copilului, adică o creșă privată, o grădiniță”. Când creșa costă cât salariul sau mai mult, o slujbă cu normă întreagă devine o pierdere pentru bugetul casei.
Creșele publice nu acoperă golul. Geanina Pistru, deputată în Comisia pentru sănătate și familie, a recunoscut la aceeași lansare: „Prin programul «Sfânta Ana», au fost finalizate 117 creșe. Am verificat acest lucru. Nu aș putea spune însă că toate sunt și funcționale.”
La bani se adaugă timpul. Mamele fac în medie 4,2 ore de muncă neremunerată pe zi, în timp ce bărbații fac puțin peste 1,5 ore. Studiul evaluează munca neplătită a femeilor la o sumă între 150 și 336 de miliarde de lei pe an, adică între 9% și 19% din PIB în 2024. Separat, doar munca femeilor casnice valorează între 33 și 49 de miliarde de lei anual.
Nici drumul antreprenorial nu rezolvă mereu situația: multe mame care își deschid o firmă tocmai pentru flexibilitate renunță în primii trei ani. Datele ONRC arată, de altfel, că față de o structură paritară lipsesc 234.762 de femei asociate sau acționare.
Cât costă o carieră întreruptă: salarii și pensii
Ieșirea de pe piața muncii, chiar și temporară, se vede în venituri. Diferența medie de salariu brut lunar dintre femei și bărbați este de 432 de lei, adică 13,6 miliarde de lei pe an la nivelul economiei. Pe o carieră de 40 de ani, numai această diferență înseamnă 207.360 de lei pierduți de fiecare femeie, iar pentru specialiste ajunge la 820.800 de lei. Cu toate efectele adunate, pierderile estimate de-a lungul vieții merg de la 512.160 la 1.125.600 de lei de persoană.
Pensiile duc dezechilibrul mai departe. Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice, diferența medie dintre pensiile bărbaților și ale femeilor a urcat de la 654 de lei în 2023 la 919 lei în 2024 și la 1.270 de lei în 2025, o creștere de 94% față de 2023. Cumulat, decalajul ajunge la 31,1 miliarde de lei pe an. În plus, 17,2% dintre femeile cu pensie pentru limită de vârstă primesc indemnizația socială, față de doar 5% dintre bărbați.
„Cea mai scumpă politică publică este absența unei politici publice.”, rezumă Chiriac.
Pentru tine, dacă vrei să revii pe piața muncii
Dacă ești acasă cu un copil mic și te gândești să te întorci la muncă, câteva verificări te ajută să decizi pe baza cifrelor, nu a presupunerilor:
-
Fă calculul complet. Pornește de la ce primești efectiv în mână, nu de la brutul din ofertă. Un calculator salariu îți arată suma netă; din ea scazi costul creșei sau al bonei, transportul și orele de îngrijire pe care trebuie să le acoperi altfel.
-
Întreabă direct de program. La interviu, întreabă dacă rolul se poate face cu normă redusă, cu program decalat sau cu lucru de acasă câteva zile pe săptămână. Felul în care răspunde angajatorul spune mult despre cultura firmei.
-
Nu accepta un salariu mai mic doar pentru flexibilitate. Verifică pe Salariometru cât se plătește rolul tău în industria ta și folosește cifra când negociezi.
-
Citește recenzii angajatori. O politică de flexibilitate scrisă nu valorează mult dacă managerii nu o aplică. Experiența celor care lucrează deja acolo e un filtru mai bun decât anunțul.
-
Gândește și pe termen lung. Anii petrecuți fără un contract de muncă se văd mai târziu în pensie, așa cum arată decalajul de 1.270 de lei din 2025.
Pentru angajatori și HR: un bazin de talente pe care concurența îl ignoră
Pentru companiile care se plâng de lipsa de oameni, cifrele CONAF descriu o rezervă internă greu de trecut cu vederea: sute de mii de femei, multe cu studii superioare și pregătire tehnică, care ar lucra dacă structura postului le-ar permite. În același timp, specialiștii IT reprezintă doar 2,7% din totalul populației ocupate din România, deci profilurile tehnice rămân puține.
Contractul cu timp parțial există în Codul Muncii, însă e folosit foarte rar. Asta înseamnă că o firmă care îl oferă pentru roluri calificate are puțini concurenți atunci când recrutează. Câteva direcții pe care echipele de HR le pot evalua:
-
Roluri calificate gândite pentru normă parțială. Nu doar posturi de execuție, ci și poziții în analiză, contabilitate, inginerie sau dezvoltare software, cu obiective clare în locul orelor petrecute la birou.
-
Program flexibil și muncă remote acolo unde jobul permite. Un interval scurt de prezență comun, iar restul timpului organizat de angajată.
-
Sprijin pentru îngrijirea copiilor. Un parteneriat cu o creșă din apropiere sau o contribuție la cost schimbă direct calculul descris mai sus.
-
Măsurarea revenirilor. Câte angajate se întorc după concediul de creștere a copilului și câte pleacă în primul an. E un indicator simplu care arată unde se pierde talentul.
-
Grile salariale clare pe rol. Ele reduc diferențele de genul celor 432 de lei pe lună documentate de studiu și fac oferta mai credibilă pentru candidatele care compară.
Companiile care gestionează bine aceste lucruri își construiesc de obicei o reputație care circulă din om în om. Iar pe undelucram.ro, candidatele verifică exact asta: dacă flexibilitatea din anunț există și în viața de zi cu zi a echipei.
Ce le cere CONAF autorităților
Studiul se încheie cu un pachet de propuneri. „Ce cerem concret sunt 10 măsuri. Nouă sunt dezvoltate în matricea de măsuri cu responsabilități instituționale, termene și estimări de cost. A zecea privește impozitarea corectă a muncii cu timp parțial”, a explicat Chiriac. Cele nouă măsuri detaliate ar costa, în total, între 2,9 și 3,51 miliarde de lei pe an.
Printre ele se află extinderea capacității creșelor publice, accesul mai ușor la finanțare pentru antreprenoare, certificarea egalității salariale și luarea în calcul a perioadelor de îngrijire la pensie. Pe partea de câștig, Chiriac estimează că apropierea de media europeană ar putea aduce în jur de 11 miliarde de lei pe an în venituri fiscale suplimentare, într-un scenariu conservator.
Până când statul decide ce face cu aceste propuneri, o parte din răspuns se dă deja pe piața muncii. Dacă îți cauți un post compatibil cu programul copilului, filtrează joburi cu normă redusă și compară ofertele cu cifrele tale. Dacă recrutezi, întrebarea utilă nu mai e unde găsești oameni calificați, ci ce te-ar costa să le faci loc.
Citește toate articolele despre
Echilibru Planificare carieră Despre meserii Employee experience HR Coach HR Metrics Piața muncii Workforce planning Statistici Human behaviorArticol scris de:
Comentarii
0 comentarii
Accesează-ți contul și adaugă comentariul tău
Echilibru
Abonează-te la Newsletter
Citește articolele de interes din partea contributorilor Undelucram.ro