În 2025, peste 54.900 de români au emigrat definitiv, potrivit datelor INS. Este cel mai mare număr din 1990, anul în care au plecat 96.929 de persoane. Pentru un director de HR, cifra nu e doar o statistică demografică. Arată cât de mare este concurența pe care o fac piețele din Vest pentru aceiași oameni pe care încerci să îi angajezi și să îi păstrezi.

Documentele Ministerului Muncii arată că, la începutul lui 2026, între 4,37 și 5,11 milioane de români trăiau în principalele state europene. În același timp, populația rezidentă a scăzut la 19,041 milioane, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a urcat la 20,5%. Bazinul de talente din Romania se micșorează și îmbătrânește, iar presiunea se simte cel mai puternic la recrutare.

Unde pleacă forța de muncă și cât de activă este acolo

Distribuția diasporei arată că pleacă în principal oamenii activi pe piața muncii:

• Germania: 903.770 de români la finalul lui 2025, dintre care 558.950 erau angajați în noiembrie. Rata lor de ocupare, de 72,7%, este cea mai mare dintre cetățenii UE din Germania și depășește chiar rata estimată a germanilor (71%).

• Italia: 1.053.042 de români în 2025. În 2024, aproape 600.000 plăteau taxe pe muncă, mai ales în servicii, construcții, agricultură și HoReCa.

• Marea Britanie: 1,47 milioane de cereri în EU Settlement Scheme până în iunie 2026. Numărul rezidenților români a crescut de la 310.000 în 2016 la 805.000 în 2025.

• Spania și Franța: 609.270 de rezidenți români în Spania, conform INE, și o comunitate estimată între 450.000 și 500.000 de persoane în France. Romania este a doua țară de origine a lucrătorilor detașați în Franța, cu peste 15.800 de persoane în construcții și agricultură.

Ministerul Muncii descrie comunitatea din Germania ca fiind predominant tânără și activă. Cu alte cuvinte, pleacă exact profilurile de care companiile din construcții, producție, HoReCa sau sănătate au cea mai mare nevoie.

Ce spun tinerii despre plecare

Barometrul Național al Tinerilor realizat de INSCOP la finalul lui 2025 arată că 66,2% dintre respondenți văd munca în străinătate ca pe o cale de a-și îmbunătăți nivelul de trai. Principala motivație este un loc de muncă mai bine plătit, invocat de 64,7% dintre ei.

Același sondaj aduce însă și o veste mai bună: 70,6% dintre tineri spun că nu intenționează să plece în următorul an pentru muncă sau studii. Diferența dintre cei care văd plecarea ca opțiune și cei care chiar pleacă reprezintă o fereastră de retenție. Mulți tineri compară încă ofertele, nu au luat decizia. Ce găsesc acasă în această perioadă contează.

Implicații pentru recrutare și retenție

Dacă principalul motiv al plecării este salariul, atunci ofertele tale sunt comparate direct cu cele din Germania sau Italia. De aici rezultă trei consecințe practice:

• Candidații vin cu un reper extern: la masa negocierii, discuția nu mai pornește de la media locală, ci de la ce ar putea câștiga în altă țară. Formularea vagă de „salariu competitiv” nu mai convinge, în schimb un interval salarial clar și argumentat poate convinge.

• Riscul de plecare se concentrează la tineri și la meseriile cerute în Vest: roluri tehnice, construcții, agricultură, HoReCa, servicii.

• Imigrația compensează doar parțial: migrația netă a fost pozitivă în 2025, cu 102.200 de imigranți mai mulți decât emigranți. Potrivit INS, fără imigranți populația ar fi scăzut sub 19 milioane la 1 ianuarie 2026. Integrarea lucrătorilor străini devine astfel o componentă a planificării forței de muncă, nu o soluție de avarie.

Ce pot face organizațiile concret

Companiile care rezistă mai bine presiunii de plecare au de obicei câteva lucruri în comun:

• Benchmark salarial pe rol, nu pe medie: își compară salaries cu date reale, pe industrie și oraș, și revizuiesc grilele înainte să apară demisiile, nu după.

• Trasee clare pentru tineri: pentru cei care încă cântăresc plecarea, o perspectivă de creștere vizibilă în următorii doi ani poate conta la fel de mult ca o mărire.

• Programe de remigrare: aproximativ 39.000 de români s-au întors din Marea Britanie în ultimii ani. Profesioniștii care revin au experiență internațională și cunosc standarde de lucru pe care le poți valorifica. Pentru ei, recrutarea trebuie să înceapă cu mult înainte de întoarcere.

• Reputație de angajator verificabilă: candidații compară employer reviews înainte să aplice. Transparența privind cultura, programul și remote work contează mai mult într-o piață în care alternativa este o ofertă din altă țară.

Decizii pe date, nu pe intuiție

Recordul de emigrări din 2025 nu înseamnă că exodul este inevitabil. Datele INSCOP arată că majoritatea tinerilor nu au decis încă să plece, iar o parte din diaspora se întoarce. Diferența o fac angajatorii care știu ce cer oamenii lor, cât plătește piața pentru fiecare rol și ce spun angajații despre experiența de lucru. Este genul de informație pe care evaluările și salariile raportate de angajați pe undelucram.ro o fac vizibilă, iar în actualul context demografic contează din ce în ce mai mult.