Prea tehnică pentru un rol de Business Analyst, dar aparent nepotrivită și pentru cele mai tehnice.

În ultima perioadă am aplicat la peste 40 de poziții în cadrul aceleiași companii, multe dintre ele în zona de Business Analysis.

Majoritatea erau marcate chiar de platforma de recrutare drept „Perfect Match” sau „Good Match”, pe baza profilului meu și a cerințelor rolurilor.

Din peste 40 de aplicații, am fost contactată pentru un singur interviu.

Pentru o poziție de Business Analyst.

Interviul a durat aproximativ o oră. Am discutat despre experiența mea profesională, despre proiecte complexe, identificarea problemelor, analiza cauzelor, definirea regulilor de business, colaborarea cu stakeholderii și implementarea unor îmbunătățiri de proces.

Am prezentat exemple concrete, rezultate cuantificabile și inclusiv economii de resurse (headcount savings). Am încercat să explic nu doar ce am făcut, ci și cum am gândit soluțiile și de ce am propus anumite schimbări.

La un moment dat, am primit o observație neașteptată: intervievatoarea mi-a spus că m-ar vedea mai degrabă într-un rol „mai avansat, tehnic”, deoarece poziția respectivă ar fi presupus mai multă creativitate și identificarea stakeholderilor și a cerințelor.

A fost prima dată când am primit un asemenea feedback.

Mai ales că exemplele prezentate includeau tocmai situații în care am investigat probleme, am identificat nevoi, am propus soluții și am colaborat cu persoane din diferite echipe.

Ulterior, am fost respinsă.

Am solicitat eu feedback scris, iar răspunsul primit conținea formulări precum:

„Thank you for your exceptional performance throughout our selection process.”

„Your achievements and dedication have truly impressed us.”

„Your skills and accomplishments as a silver medalist are commendable.”

„We believe that your potential is limitless.”

Apreciez mesajul politicos. Dar, dincolo de aprecieri, nu am aflat concret ce competențe mi-au lipsit sau ce a făcut diferența în alegerea candidatului selectat.

Și aici apare partea care mi se pare cea mai paradoxală.

Am continuat să aplic la alte poziții de Business Analyst din aceeași companie, unele dintre ele având cerințe care păreau chiar mai tehnice decât rolul pentru care fusesem intervievată.

Și am continuat să primesc respingeri în etapa de selecție a CV-ului.

Așadar, pentru singurul rol la care am ajuns la interviu, profilul meu a fost perceput ca fiind mai degrabă tehnic. Dar pentru alte roluri de BA, aparent mai tehnice, CV-ul meu nu a trecut nici măcar de selecția inițială.

Nu susțin că un „Perfect Match” generat automat garantează un interviu. Nu pretind că mi se cuvenea vreuna dintre poziții. Și nu pot ști dacă toate posturile publicate erau active sau dacă existau deja candidați preferați.

Dar după peste 40 de aplicații la aceeași companie, un singur interviu și un feedback atât de puțin specific, cred că este legitim să îmi pun câteva întrebări.

Cât de consecvente sunt criteriile de selecție între roluri similare?

Cât de bine sunt formulate întrebările în interviuri, astfel încât să exploreze atât competențele tehnice, cât și capacitatea de analiză, inițiativa și înțelegerea businessului? Mă rog, nu prea sunt formulate întrebări dacă e sa fim onești.

Și cât de util este să îi spui unui candidat că are un potențial nelimitat, dacă nu îi poți explica ce anume i-a lipsit pentru rol?

Nu respingerea mă deranjează cel mai mult. Ci lipsa de claritate și de consecvență a unui proces din care, ca aplicant, încerc să învăț ceva.

Cred că discuția despre candidate experience ar trebui să includă și aceste aspecte: transparență, criterii clare și feedback relevant, nu doar comunicări politicoase de respingere, iar alea doar solicitate. Ca să nu mai spun că e dubios să refuzi pe bandă rulantă CV-uri flagged ca perfect match în platforma ta.

Prea puține și foarte generale.