Au fost 4 etape in interval de 5 săptămâni (3 interviuri online, unul fizic)
Pentru 3 dintre cele 4 etape, părerea mea a fost una foarte bună, au decurs într-o notă pozitiva, constructivă, atmosfera a fost una relaxată. Ultima etapă (despre care am aflat de abia după interviul fizic, știam ca aceea este ultima etapă), pentru mine nu a fost una plăcută. Am avut emoții foarte mari, a fost o poziție pe care mi-am dorit-o extrem de mult și pentru care am investit timp și în nicio secundă nu am simțit atmosfera plăcută din celelalte discuții. Pe lângă asta, toată discuția a avut exclusiv direcții negative, spre exemplu:
- pe un ton perceput de mine ca fiind semi-amenințător, am fost întrebată (din nou, după ce am mai discutat de 2 ori aceste aspecte în celelalte interviuri), dacă într-adevăr am plecat de la fosta companie conform CV-ului și ca fostul meu angajator este un fost colaborator. Prin prisma emoțiilor, eu nu am mai avut o stare optimă, gândindu-mă și simțindu-mă exact ca și cum cineva vrea să mă determine să mă contrazic singură. Așa cum am menționat și în interviu: anumite situații, din motive de confidențialitate, nu pot fi relatate.
Apoi, am fost întrebată pe același ton despre recomandări, ce părere consider ca ar avea foștii mei colegi despre mine. Repet, prin prisma emoțiilor și a disconfortului creat, starea mea a fost una extrem de neplăcută, iar eu sesizam din avea interacțiune doar abordarea ușor arogantă și extrem de tăioasă, amenințătoare. Nicio secundă nu s-a adresat vreo afirmație, ca în precedentele discuții, în care eram asigurată ca e important să fiu relaxată șamd.
Orice candidat are emoții atunci când are un proces de recrutare, iar faptul ca se folosește o tehnică psihologică prin care acel om să se simtă “în pericol”, invocând obsesiv fostul angajator, într-o manieră în care s-ar cunoaște anumite aspecte negative, este irelevant.
Nu era cazul meu, însă acesta a fost modul în care am fost făcută să mă simt. Am menționat faptul ca nu consider ca a decurs ok această discuție și ca părerea mea este ca absolut ceea ce am răspuns s-a considerat incorect, deoarece s-a insistat obsesiv cu întrebarea “Cum rezolvi un conflict?”, atunci răspunzând cele menționate anterior. (Exemplu, am spus doar ca aș discuta cu superiorul în această situație și se tot insista: “Tot nu înțeleg cum rezolvi un conflict”). De asemenea, s-a mai insistat cu afirmații de genul: dacă un coleg țipă la tine din diferite motive, aka “nu-i place fața ta).
Toate astea mie mi-au dat o stare de disconfort și am realizat ca nu îmi doresc sa încerc sa pun întrebări și să continui discuția.
Sunt un candidat cu o experiență de muncă considerabilă și știu faptul ca în cadrul interviurilor se poate testa rezistența la stres a candidatului, însă maniera în care a decurs această discuție, pentru mine a fost una extrem, extrem de neplăcută, disconfortanta și în care s-a pus foarte multă presiune. Până la urmă, poziția nu era una de top management, era de middle și de execuție.

În ciuda faptului ca poziția îmi plăcea enorm, acesta fiind și motivul pentru care am investit 5 săptămâni de recrutare în acest proces, refuzând între timp alte oferte venite, consider ca refuzul acestor oameni, este alegerea cea mai bună pentru mine. Faptul ca “nu îți place fata unui om”, nu trebuie să anuleze celelalte etape de recrutare, probabil de aici și tiparul interviului. Iar dacă ai neclarități privind CV-ul sau ipotetic, ai insidere despre un candidat de la fostul angajator, cred ca este important să se asculte și celălalt punct de vedere. Există în general foarte multe lucruri despre care oamenii nu discută: hărțuire, bullying, discriminare de gen șamd

P.S: în ciuda ratei mari de retenție a companiei, aș sugera ca este important pentru un candidat, conform reglementării UE de transparență salarială, să se discute, măcar estimativ, la nivel de range. În acest proces al meu, de 5 săptămâni, nu s-a discutat din partea lor nici măcar o dată, fiind doar întrebată eu despre așteptările mele salariale

- primul interviu: întrebari generale despre candidat, despre poziție (susținut de HR)
- al doilea interviu: întrebări și scenarii privind anumite situatiii, la care am răspuns (etapa susținută de colegii din departament)
- al treilea interviu (fizic): - test de logică și matematică, test Excel practic, testare Outlook redactare mail (2 exemple date de la o situație) (etapa susținută de managerul de departament)
- al patrulea interviu: discuția mai sus menționată cu persoana cu cel mai înalt grad înalt din companie