AI-ul lovește cel mai tare acolo unde doare: joburile entry-level. Adică exact în acele roluri care erau odată poarta de intrare în carieră, precum: data entry, customer support, research de bază, traduceri simple, internshipuri operaționale.

Nu e doar o impresie, studiile confirmă aceeași tendință.

De pildă, un studiu realizat pe 62 de milioane de CV-uri și 285.000 de firme din SUA arată că în companiile care au adoptat AI, numărul de juniori a scăzut cu 7,7% în doar 18 luni. Iar în retail și wholesale, firmele au angajat cu 40% mai puțini juniori pe trimestru.

Pentru mulți tineri profesioniști sau oameni aflați la început de drum, vestea este un șoc. Îți pierzi locul de muncă nu pentru că nu ești bun, ci pentru că tehnologia schimbă regulile jocului.

Dar aici intervine o perspectivă diferită: ceea ce pare un zid poate deveni o scară temporară. În educație și psihologie, există conceptul de scaffolding, o schelă de sprijin care te ajută să treci de la un nivel la altul. Exact asta îți poate oferi acum AI-ul: un punct de sprijin ca să urci mai sus.

Cum arată conceptul de scaffolding în carieră, când AI îți ia jobul de început

1. Construiește o rutină de învățare rapidă

Când ești la început, nu îți permiți luxul de a investi doi ani într-un master ca să recuperezi terenul pierdut. Ai nevoie de progres vizibil acum.

Setează-ți o rutină scurtă și constantă: 15 minute pe zi în care folosești AI-ul ca partener de învățare.

Poți rula simulări de interviuri, exerciții de pitching sau prompting ghidat pe competențele pe care vrei să le dezvolți. În doar câteva săptămâni, vei observa că ai și învățat noțiuni noi, și ai și căpătat un mod mai structurat de a rezolva probleme.

2. Transformă entry-level în next-level

Cu toate că rolurile entry-level dispar, nucleul lor este într-un plin proces de transformare în ceva mult mai valoros.

Cum adică?

Dacă lucrai în customer support, ai deja baza pentru un job de antrenor de boți (bot trainer), adică persoana care corectează răspunsurile chatbotului, etichetează conversații și ajustează tonul pentru a suna cât mai uman. Exact abilitățile pe care le-ai folosit cu clienții (empatia, claritatea asupra proceselor și răbdarea) sunt acum la mare căutare pentru a face AI-ul mai bun.

Dacă erai pe un rol de data entry, direcția firească e să treci spre analiza și prezentarea datelor. Nu trebuie să devii data scientist peste noapte, dar poți învăța cum să creezi un raport sau un dashboard și cum să explici ce înseamnă cifrele pentru un manager sau un client. YouTube este o sursă extraordinară de tutoriale complet gratuite pentru toate aceste funcționalități.

Iar dacă ți-ai început cariera prin internship-uri clasice, poți înlocui experiența repetitivă de odinioară cu hackathoane, proiecte freelance scurte sau programe pilot cu start-up-uri.

Toate astea te ajută să capeți experiență practică, să îți faci contacte și să îți construiești un portofoliu care arată clar ce poți să faci.

3. Construiește-ți rețeaua

Cariera nu mai începe cu un CV trimis la 50 de companii. Intră în comunități profesionale, alătură-te unui grup de alumni, cere feedback de la mentori sau foști colegi. Poți chiar să folosești AI-ul ca să formulezi mesaje clare de outreach pe LinkedIn. Rețelele devin noua valută profesională: cu cine ești conectat și cine poate să te promoveze, mai ales în camere unde tu nu ești prezent, contează de multe ori mai mult decât ce scrie în diploma ta.

4. Testează-ți abilitățile în siguranță

Nu e nevoie să aștepți jobul perfect ca să dovedești că poți. Alege proiecte mici, unde riscul e scăzut dar câștigul de experiență e mare: un voluntariat într-un ONG care are nevoie de cineva pe social media, un proiect freelance de 2 săptămâni sau chiar un challenge online de tip build in public. Exersează pe cont propriu și creează un portofoliu pe care să-l poți urca pe un website construit în Canva, sau în Gamma (adică ieftin sau gratuit, în funcție de complexitate), iar apoi folosește acel portofoliu pentru a arăta ce poți să faci, concret.

Aceste trepte funcționează ca niște schele: te susțin temporar, îți oferă încredere și validează competențele pe care vrei să le arăți pe viitor.

De la fragil la antifragil

Un job pierdut poate fi o barieră. Sau poate fi o treaptă. Diferența o face cum alegi să reacționezi. În loc să încerci să-ți protejezi vechile competențe, încearcă să crești prin provocare.

Nassim Taleb numește asta antifragilitate: capacitatea de a deveni mai puternic prin șocuri și incertitudine. AI-ul accelerează tocmai acest proces și îi împinge pe profesioniști să-și redefinească rolurile, să învețe mai repede, să devină mai vizibili.

Ce rămâne după ce urci prima treaptă

Pierderea unui job entry-level nu e sfârșitul carierei, ci începutul unei reconstrucții, iar AI-ul nu e dușmanul tău, ci un accelerator. Îți arată unde să pui piciorul ca să urci mai sus decât ți-ai imaginat.

Și da, e greu să vezi asta când ești în mijlocul furtunii. Dar tocmai aici apare alegerea: rămâi blocat lângă zid sau folosești schela invizibilă pe care schimbarea ți-o pune la dispoziție.