Peste șase din zece firme din România cu cel puțin 10 angajați spun că folosesc inteligența artificială (IA). Doar două din zece au făcut însă ceva concret ca să-și pregătească oamenii pentru ea. Asta arată studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România”, lansat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia.

Cifrele vin pe un fond deja incomod: potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea IA în firme, cu 5,2%. Sondajul din spatele noului studiu, realizat de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026, prin 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați, arată că problema nu e lipsa de interes. Problema e felul în care tehnologia ajunge (sau nu ajunge) la oameni.

Pentru tine, ca angajat sau candidat, consecința e directă: în multe companii, dacă vrei să înveți să lucrezi cu IA, o faci pe cont propriu. Pentru HR, e un semnal că declarația „folosim IA” spune foarte puțin despre ce se întâmplă de fapt în echipe.

Ce înseamnă, de fapt, „folosim IA”

Cele 61,7% de firme care folosesc IA într-o formă sau alta se împuținează repede când te uiți la cât de des și cât de profund o folosesc. Doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. Restul poate însemna orice, de la un angajat care își redactează e-mailurile cu un asistent conversațional până la câteva teste făcute din curiozitate.

Mai important pentru cei care lucrează acolo: în 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați. Chiar și în companiile care bifează căsuța „IA”, majoritatea colegilor nu lucrează efectiv cu ea.

Doar 2 din 10 firme își instruiesc oamenii

Partea care contează cel mai mult pentru angajați e formarea. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de pregătire a angajaților pe zona de IA. 26% au vreo regulă de utilizare responsabilă, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei.

Pune cifrele una lângă alta și iese o piață a muncii în două viteze. Într-o minoritate de firme, IA vine cu instruire, reguli clare și un loc în strategie. În cele mai multe, tehnologia e folosită informal, de câțiva oameni, fără îndrumare. Cine vrea să țină pasul învață singur, adesea în timpul liber, și fără să știe exact ce are voie să introducă într-un instrument de IA.

Lipsa regulilor nu e un detaliu tehnic. Când aproape trei sferturi dintre firme nu au nicio regulă de utilizare responsabilă, riscul unei greșeli (date ale clienților copiate într-un instrument public, de exemplu) ajunge să apese pe umerii angajatului, nu pe ai organizației.

Problema de fond: digitalizarea, nu IA

Studiul arată că IA nu crește în gol. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate în sondaj. Diferența după mărimea firmei e uriașă: 55% dintre firmele cu 10 până la 25 de angajați nu folosesc niciunul, față de doar 3% dintre firmele mari.

Legătura cu IA e directă. Utilizarea ei urcă de la 33% în firmele fără niciun instrument digital la 91% în cele care folosesc trei sau mai multe. Alexandru Dănescu, coautor al studiului, rezumă situația astfel:

„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială (IA), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activitățile firmelor.”

Pentru un angajat dintr-o firmă mică, asta înseamnă că decalajul față de cei din companiile mari nu ține doar de IA. Ține de întreg mediul digital în care își construiește competențele, zi de zi.

Pentru angajați și candidați: cum te poziționezi

Nu poți schimba strategia firmei, dar poți decide cum răspunzi la ea. Câteva lucruri pe care le poți face de mâine:

• Pune întrebări mai bune la interviu: „Folosiți IA?” spune puțin. Mai util e să afli câți oameni din echipă lucrează efectiv cu ea, dacă există instruire și dacă există reguli scrise despre ce date ai voie să folosești.

• Verifică din interior: experiențele foștilor și actualilor angajați spun adesea mai mult decât anunțul de angajare despre cât investește o firmă în formare.

• Învață metodic, nu la întâmplare: dacă firma nu te pregătește, alege o sarcină legată direct de munca ta (rapoarte, analiză de date, redactare) și exersează pe ea, fără informații confidențiale.

• Cere reguli acolo unde lipsesc: întreabă-ți managerul ce instrumente sunt permise. Un răspuns clar te protejează pe tine, nu doar firma.

• Arată concret în CV ce știi: în loc de „cunoștințe IA”, descrie ce sarcină ai accelerat sau ce proces ai simplificat cu ajutorul ei.

Dacă lucrezi deja într-o firmă care face lucrurile bine (sau, dimpotrivă, te lasă singur cu instrumentele), experiența ta îi ajută pe cei care caută acum locuri de muncă să știe la ce să se aștepte.

Pentru HR și angajatori: de la utilizare informală la competență de echipă

Pentru HR, cifrele studiului descriu mai degrabă un risc decât o realizare. O firmă în care IA ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați, fără instruire și fără reguli, are o adopție care depinde de câțiva oameni. Când ei pleacă, pleacă și competența.

Câteva direcții pe care merită să le evaluezi:

• Reguli înainte de instrumente: o politică scurtă despre ce instrumente sunt permise și ce date nu ies din firmă. Doar 26% dintre companii au așa ceva, deci e un punct ușor de recuperat.

• Formare pentru toată echipa, nu doar pentru entuziaști: cu 20% dintre firme care oferă vreo instruire, o companie care o face sistematic se diferențiază și în fața candidaților.

• Digitalizarea de bază întâi: studiul recomandă ca primul pas să fie un instrument digital pentru funcții de bază, cum ar fi gestiunea electronică a documentelor.

• Măsoară accesul real: câți oameni folosesc IA în munca de zi cu zi spune mai mult decât faptul că firma „are” IA.

Pe partea de bani, intenția există, finanțarea mai puțin. 30% dintre firme vor să investească în IA, iar 78% dintre acestea au nevoie de finanțare externă. Interesul urmează nivelul de digitalizare: doar 6% dintre firmele fără instrumente digitale vor să investească, față de 75% dintre cele care folosesc cinci sau mai multe. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat IA și nu o consideră relevantă.

Programul de guvernare pentru perioada 2026 până în 2028 anunță vouchere pentru IMM-uri pentru IA, cloud și securitate cibernetică, însă fără buget și fără calendar. Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru digitalizare și IA, a explicat logica măsurii:

„Așa cum sunt și în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopție a unor componente IA în ecosistemul lor. Dacă acest proces va funcționa, el va primi în continuare genul ăsta de suport.”

Între timp, termenul de plată din schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor” a fost 30 octombrie 2026. Pentru firmele care se bazau pe bani publici în perioada următoare, rămân deocamdată mai multe întrebări decât răspunsuri.

Ce rămâne de reținut

Concluzia studiului nu e că firmele românești ignoră IA, ci că o folosesc la suprafață, fără să-și ia oamenii cu ele. Pentru angajați, competența vine deocamdată mai mult din inițiativă proprie decât din programe interne. Pentru angajatori, diferența dintre a „avea” IA și a o folosi cu adevărat începe cu lucruri deloc spectaculoase: instrumente digitale de bază, reguli clare și ore de formare pentru toată echipa.