Doar 23,1% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au terminat o formă de învățământ superior, arată datele Eurostat publicate în septembrie 2026 și raportate la anul 2025. Media europeană e aproape dublă, 44,8%, iar România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană.

Pe hârtie, cifra sună alarmant. În viața de zi cu zi, mulți tineri fără diplomă câștigă cel puțin cât colegii lor cu licență: sudori, electricieni, bucătari, manageri de transport. O discuție de pe Reddit, preluată de Adevărul, a adunat mai multe astfel de mărturii anonime, cu salarii concrete.

Întrebarea care contează, fie că ai ales o meserie în locul facultății, fie că recrutezi astfel de oameni, e alta: cât de solid rămâne acest drum când inteligența artificială (AI) și încetinirea proiectelor încep să rărească anumite posturi?

Ce arată datele Eurostat despre România

Decalajul nu s-a format peste noapte. În 2005, la nivelul Uniunii, 27,2% dintre tineri aveau studii superioare. În cele două decenii care au urmat, ponderea a crescut constant în aproape toată Europa, însă România a urcat cu doar 9,5 puncte procentuale între 2005 și 2025, una dintre cele mai mici creșteri din UE.

Eurostat apreciază că Uniunea este „pe drumul cel bun” spre ținta stabilită pentru 2030 în cadrul Spațiului european al educației: cel puțin 45% dintre tineri cu diplomă de studii superioare. Media de 44,8% e deja la un pas de prag. România abia a trecut de jumătatea lui.

Statisticile europene mai arată două rupturi. Prima e între femei și bărbați: în 2025, 50,5% dintre femeile din UE între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, față de 39,3% dintre bărbați. A doua e între oraș și sat: 55% în orașe, față de 32,9% în zonele rurale.

Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării 2025, leagă nivelul scăzut din România de patru cauze: abandonul școlar timpuriu, participarea redusă a tinerilor din medii defavorizate la învățământul universitar, abandonul din timpul facultății și emigrația. Cu alte cuvinte, pentru mulți tineri lipsa diplomei nu e o alegere de carieră, ci urmarea unui drum întrerupt mult mai devreme.

Cât câștigă, de fapt, cei fără facultate

Mărturiile anonime din discuția de pe Reddit descriu o piață în care meseria și experiența cântăresc uneori mai mult decât diploma. Iată câteva dintre salariile raportate:

• Sudor: 8.000 de lei net, plus aproximativ 2.500 de lei din lucrări suplimentare.

• Electrician din Prahova: spune că cere minimum 500 de lei pe zi și își plătește ajutoarele cu 300 de lei pe zi.

• Manager de transport fără studii superioare: peste 10.000 de lei, după ce, spune el, a fost dat afară de la Amazon, în SUA, din cauza AI.

• Angajat într-un supermarket: între 6.000 și 6.500 de lei în mână, plus tichete de masă.

• Bucătar: 6.000 de lei în mână după șase ani de experiență, cu un program de aproximativ 10 ore pe zi.

Sumele trebuie citite cu prudență: sunt declarații individuale, neverificate, nu o statistică. Unele ascund costuri care nu apar pe fluturașul de salariu. Bucătarul lucrează în jur de 10 ore pe zi, peste durata normală de 8 ore prevăzută de Codul Muncii, iar un tarif pe zi nu înseamnă automat un venit constant în fiecare lună.

Chiar și așa, imaginea de ansamblu e limpede: o meserie căutată, făcută bine, poate aduce un venit comparabil cu al multor absolvenți sau chiar mai mare.

Unde se strică socoteala: AI și proiectele care se răresc

Aceeași discuție are și o parte mai puțin liniștitoare. Un programator care câștigă 9.000 de lei pe lună spune că proiectele potrivite nivelului său de experiență încep să dispară. Managerul de transport de mai sus își pune pierderea postului din SUA pe seama AI. Iar un inginer de date care câștigă 17.000 de lei net, plus bonusuri, s-a întors la facultate la 33 de ani.

Trei povești nu fac o tendință, dar arată unde stă riscul. Munca ușor de standardizat e prima expusă automatizării, iar când posturile se împuținează, angajatorii au de unde alege și pot reveni la criterii simple de departajare, cum e diploma.

Datele europene merg în aceeași direcție. Potrivit Eurostat, 87% dintre tinerii europeni care au absolvit recent o facultate aveau un loc de muncă în 2025, față de 77,2% dintre absolvenții de studii medii. În România, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare ajunge la 92%, peste media OCDE de 87%. Diploma nu garantează un salariu mare, dar pare să funcționeze ca o plasă de siguranță atunci când piața se strânge.

Pentru angajați și candidați: ce verifici înainte să decizi

Dacă lucrezi deja fără diplomă sau te gândești să sari peste facultate, întrebarea utilă nu e „am nevoie de licență?”, ci „cât de expusă e meseria mea și cât de repede mă pot recalifica?”. Câteva lucruri pe care le poți verifica:

• Cât de ușor se automatizează munca ta: un electrician sau un sudor lucrează fizic, în condiții care diferă de la un șantier la altul; un post construit pe sarcini repetitive de birou e mai expus.

• Cât câștigă alții în același rol: compară-ți venitul cu salariile raportate anonim pe Salariometru, nu doar cu poveștile de pe forumuri.

• Ce calificări recunoscute poți obține: un program de ucenicie, o autorizare sau un curs certificat îți fac experiența mai ușor de dovedit în fața unui nou angajator.

• Ce cer anunțurile din domeniul tău: dacă tot mai multe locuri de muncă pe care le-ai vrea menționează studii superioare, e un semnal de urmărit din timp.

• Cât te costă o întoarcere la facultate: exemplul inginerului de date de 33 de ani arată că nu e prea târziu, dar decizia are sens când știi exact ce competență urmărești.

Ține cont și de program. Un salariu bun obținut cu 10 ore pe zi, ani la rând, are un preț pe care îl plătești mai târziu, inclusiv prin burnout.

Pentru HR: ce înseamnă pentru recrutare și retenție

Pentru angajatori, procentul de 23,1% descrie bazinul real de candidați: marea majoritate a tinerilor între 25 și 34 de ani din România nu au studii superioare. O cerință de diplomă trecută din obișnuință în anunț elimină din start mulți oameni care ar putea face treaba.

Companiile care recrutează bine în acest context au, de obicei, câteva lucruri în comun:

• Separă cerințele reale de cele de formă: când diploma e obligatorie prin lege sau prin natura postului, rămâne; când nu, o probă practică sau o evaluare pe competențe spune mai mult despre candidat.

• Investesc în recalificare internă: angajații cu experiență ale căror sarcini sunt preluate de AI pot fi mutați pe alte roluri, în loc să fie pierduți.

• Construiesc trasee de ucenicie și calificare: candidații fără facultate primesc o cale clară de creștere, iar angajatorul își formează singur oamenii de care are nevoie.

• Comunică intervale salariale clare: când un sudor spune că ia 8.000 de lei net și un bucătar 6.000, candidații compară ofertele, iar un anunț fără cifre pierde în fața unuia cu cifre.

Riscul de evitat e cel invers: ca, în fața incertitudinii aduse de AI, organizația să se întoarcă la diplomă ca filtru automat. Datele de ocupare arată că absolvenții sunt mai protejați, dar asta nu face dintr-un candidat fără licență, cu ani de experiență demonstrabilă, o alegere mai slabă.

Ultimul loc în UE la studii superioare nu înseamnă că tinerii fără facultate din România câștigă prost; mărturiile arată adesea contrariul. Înseamnă însă că o parte mare a forței de muncă se sprijină pe experiență și pe meserie, fără o diplomă care să amortizeze șocurile. Pentru angajat, miza e să-și facă experiența vizibilă și ușor de transferat. Pentru angajator, miza e să recruteze pe competențe fără să-și lase oamenii pe dinafară atunci când meseria lor se schimbă.