Percepția angajatului român asupra propriei organizații s-a deteriorat vizibil în ultimul an. Scorul de încredere în compania unde lucrează a coborât de la -0,45 la -0,66 pe o scală de la -2 la +2, potrivit ediției din trimestrul al doilea al studiului Consumer Sentiment România, realizat de MKOR. E o mișcare mică în cifre, dar mare în consecințe: arată o eroziune constantă a relației dintre oameni și angajator, chiar în perioada în care companiile investesc mai mult în retenție și employer branding.

Pe același interval, presiunea financiară s-a mutat de la coșul zilnic spre venit. Cheltuielile de bază rămân grija principală pentru 52% dintre respondenți, dar nivelul salariului urcă pe locul doi, cu 42%. Siguranța locului de muncă îngrijorează 32% dintre români, iar taxele 31%. Pentru cine ia decizii de HR sau de carieră, semnalul e clar: nu mai vorbim despre inflație abstractă, ci despre încrederea că salariul acoperă viața și că jobul rămâne stabil.

Ce arată datele, dincolo de titlu

Studiul MKOR e construit pe 12 valuri de măsurare între trimestrul al treilea din 2023 și trimestrul al doilea din 2026, cu între 1.000 și 2.486 de respondenți per ediție și o marjă de eroare de ±3,1%. Ce se vede pe seria lungă e că toate scorurile-cheie se mișcă în aceeași direcție.

- Optimismul economic: doar 8% dintre români se declară optimiști în privința economiei, în scădere de la 16% acum trei ani.

- Pesimiștii: au urcat de la 74% în trimestrul al treilea din 2023 la 87% în trimestrul al doilea din 2026.

- Așteptările pentru următoarele 12 luni: 80% sunt negative, față de 68% la începutul perioadei analizate.

- Situația financiară a gospodăriei: scor de -0,86, în scădere de la -0,58 față de anul trecut.

- Indicele general Consumer Sentiment: -0,93 în trimestrul al doilea din 2026, față de -0,73 în aceeași perioadă a anului trecut.

Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR, rezumă mișcarea într-o observație care merită citită de două ori: „Comparativ cu anul trecut, toate cifrele importante ale studiului merg în aceeași direcție: mai puțină încredere, mai puțin optimism, mai puțină speranță în propria organizație. Eroziunea e lentă și tocmai asta o face greu de observat din interior.”

Un detaliu contraintuitiv: inflația percepută a scăzut de la 21% în 2023 la 16% în 2026, dar trei sferturi dintre respondenți spun că prețurile au crescut semnificativ. Concluzia autorilor studiului e că îngrijorarea nu mai e despre preț, ci despre stabilitatea venitului care trebuie să acopere acele prețuri. Cum spune Cimpoca: „Presiunea resimțită s-a mutat de la prețuri la venit: patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt acum despre bani. E o îngrijorare legată de stabilitate economică, nu doar de preț.”

Un alt punct util pentru context: în ierarhia încrederii instituționale, companiile private sunt pe locul al doilea, cu un scor de 4,3 din 7, după școli (4,7) și înaintea multor instituții publice, cu partidele politice la coada clasamentului, cu 1,9. Angajatorul privat rămâne una dintre puținele instituții în care oamenii încă au încredere, ceea ce face eroziunea recentă cu atât mai semnificativă.

Pentru angajați: ce înseamnă asta pentru tine

Dacă simți că salariul tău nu mai ține pasul, datele confirmă că nu ești o excepție. 42% dintre români pun nivelul salariului pe locul al doilea între griji, iar aproape o treime se tem pentru siguranța jobului. Asta nu înseamnă că trebuie să iei decizii impulsive, dar înseamnă că merită să te uiți cu ochi rece la propriul context înainte să treacă încă un trimestru.

Trei pași utili pe care îi poți face în următoarele săptămâni:

- Verifică unde te situezi față de piață. O comparație onestă cu colegi din același rol și industrie e primul pas într-o negociere. Dacă vrei un reper concret, poți folosi Salariometrul ca să vezi cum stă salariul tău față de alți angajați cu experiență similară.

- Fă diferența dintre brut și net. Într-o discuție de salariu, ce contează e ce rămâne efectiv în mână. Dacă negociezi sau evaluezi o ofertă, calculatorul de salariu net îți arată exact impactul CAS, CASS și impozitului.

- Documentează-ți poziția înainte de discuție. Un reper de piață, o listă cu ce ai livrat în ultimele 12 luni și o cifră țintă clară fac diferența față de o cerere generică.

Dacă te gândești la o schimbare, merită să vezi ce se întâmplă pe piață înainte să pleci. Un ghid mai amplu despre pași concreți poți găsi în articolul despre schimbarea sau căutarea unui loc de muncă. Și, dacă te-ai hotărât să sondezi terenul, o comparație rapidă cu locurile de muncă active pe platformă îți arată dacă intervalul salarial din piață e apropiat de ce ai acum sau semnificativ diferit.

Pentru HR și lideri: ce arată datele despre relația cu propriii angajați

Scăderea de la -0,45 la -0,66 în percepția asupra propriei organizații e cifra pe care merită să o discutați intern. Nu vorbim despre companiile românești în general, ci despre modul în care angajatul evaluează angajatorul concret la care merge zilnic. E măsurătoarea cea mai apropiată de eNPS-ul de bază, iar direcția e negativă pe toate paliere: propriul job, propria familie, propria țară.

Ce e util să luați în calcul în lunile următoare:

- Anxietatea salarială e o problemă de retenție, nu doar de compensații. Când 42% dintre oameni pun salariul între primele două griji, un mesaj generic de tip „salariu competitiv” nu mai funcționează. Ce funcționează: interval concret, benchmark public, calendar clar de revizuire.

- Transparența câștigă mai mult decât pierde. Companiile private stau bine în ierarhia încrederii instituționale (4,3 din 7), dar acel capital se poate consuma rapid dacă angajații simt că discuția despre bani e ambiguă sau evitată.

- Eroziunea internă e greu de văzut fără măsurători recurente. Cum observă Cimpoca, tocmai lenta ei desfășurare o face invizibilă din interior. Un puls trimestrial simplu, cu întrebări comparabile de la un ciclu la altul, prinde tendința înainte să ajungă la conversații de exit.

- Siguranța jobului e temă legitimă, nu paranoie. Când 32% dintre oameni se tem pentru stabilitatea locului de muncă, comunicarea internă despre planurile de business pentru următoarele 6-12 luni devine parte din pachetul de bază, nu un „nice to have” pentru all-hands.

Din perspectivă practică, două acțiuni au impact rapid: un review sincer al grilei salariale pe roluri unde presiunea de piață e mai mare, și o conversație structurată de tip skip-level cu oamenii care au peste doi ani în companie, unde eroziunea de încredere e cel mai adesea invizibilă până la demisie.

Ce merită urmărit în trimestrele următoare

Un detaliu care nuanțează tabloul: încrederea în sistemul de sănătate a urcat de la 3,6 la 4,0 în trei ani, în timp ce încrederea în justiție a scăzut de la 3,4 la 3,1. Adică oamenii nu resping instituțional totul, dar recompensează diferențiat cine livrează și cine nu. Aceeași logică se aplică și angajatorilor: cine face pași vizibili pe compensații, transparență și comunicare internă își apără capitalul de încredere, iar cine amână îl pierde.

Următoarele două ediții ale Consumer Sentiment vor spune dacă suntem la un platou sau într-o coborâre care continuă. Până atunci, cifra de reținut e -0,66: cât de departe a ajuns angajatul român de organizația în care merge dimineața. E o distanță pe care fiecare parte, angajat și angajator, o poate scurta cu decizii concrete, nu cu declarații.