Nu va fi un val de concedieri peste noapte, dar nici o iarnă liniștită pentru cei care lucrează în fabrici și pe șantiere. În cea mai recentă anchetă de conjunctură a INS, publicată la finalul lui octombrie, managerii din industria prelucrătoare și din construcții spun că se așteaptă să aibă mai puțini angajați în ultimele trei luni ale lui 2026. În același timp, prețurile urcă în toate sectoarele analizate.

Analistul economic Adrian Negrescu descrie fenomenul drept o înghețare, nu o prăbușire: „Nu ne așteptăm la concedieri masive peste noapte, ci la o răcire treptată a pieței muncii”. Asta înseamnă mai puține angajări, posturi rămase neocupate după ce cineva pleacă, program redus și, în unele fabrici, șomaj tehnic.

Pentru tine, ca angajat sau candidat, întrebarea nu e doar dacă îți păstrezi locul, ci și cât mai valorează salariul într-o perioadă în care se scumpește aproape totul. Mai jos găsești ce arată cifrele, ce drepturi ai și ce poți face de acum.

Cum citești cifrele INS (și de ce minus 8% nu înseamnă 8% concedieri)

Ancheta INS nu numără locurile de muncă pierdute. Ea măsoară așteptările managerilor printr-un indicator numit sold conjunctural: diferența dintre procentul celor care anticipează o creștere și procentul celor care anticipează o scădere. Un exemplu din același studiu: în comerțul cu amănuntul, 38% dintre manageri se așteaptă la prețuri mai mari și doar 3% la prețuri mai mici, de unde soldul de plus 35%.

Așadar, un sold de minus 8% la numărul de salariați arată că, în industria prelucrătoare, sunt mai mulți șefi care plănuiesc să reducă personalul decât să îl mărească. E un semnal de direcție, nu un număr de disponibilizări. Iată principalele valori pentru octombrie, noiembrie și decembrie 2026:

• Industria prelucrătoare: sold de minus 8% la numărul de salariați și minus 6% la volumul producției; la prețurile produselor industriale, plus 28%.

• Construcții: minus 6% la personal și minus 16% la volumul lucrărilor; la prețurile lucrărilor, plus 38%.

• Servicii: minus 4% la volumul activității, iar Negrescu vede presiune pe personal mai ales în transport, HoReCa și serviciile pentru firme; la tarife, plus 19%.

• Comerț cu amănuntul: singurul sector cu plus la personal (plus 2%), dar e vorba mai ales de angajări sezoniere de sărbători, atrage atenția Negrescu; la prețuri, plus 35%.

De ce fabricile și șantierele simt primele frigul

Potrivit lui Negrescu, fabricile sunt prinse între trei presiuni care vin deodată: energie scumpă, cerere slabă din Europa și costuri mai mari cu forța de muncă. Datele INS arată că tendința nu e nouă, fabricile confruntându-se cu scăderi ale producției industriale.

Cele mai expuse ramuri, în lectura analistului, sunt industria auto și furnizorii ei, metalurgia, chimia și industria lemnului. Negrescu amintește că la Dacia au existat deja reduceri de producție și că efectul se propagă repede în toată rețeaua de furnizori. Dacă lucrezi la o firmă care produce componente pentru auto, comenzile clientului mare se văd direct în programul tău de lucru și în orele suplimentare.

Pe șantiere, motivele sunt altele: statul a tăiat din investiții, iar dobânzile mari țin pe loc piața locuințelor noi. Pentru un muncitor în construcții, asta se traduce de obicei prin mai puține proiecte pornite și pauze mai lungi între lucrări.

Prețurile urcă mai repede decât salariul

Partea care se simte imediat în buzunar nu e neapărat riscul de concediere, ci erodarea salariului. Potrivit INS, salariul mediu net a înregistrat o creștere față de anul trecut. Cu toate astea, Negrescu subliniază că august a fost o lună în care salariul real a scăzut: primești mai mulți lei, dar cumperi mai puțin cu ei.

Serviciile se scumpesc cel mai repede. În septembrie erau cu peste 11% mai scumpe decât cu un an înainte, aproape dublu față de inflația generală, explică analistul, pentru că acolo costul principal e munca. Iar soldurile de preț din ancheta INS (plus 38% în construcții, plus 35% în comerț, plus 28% în industrie) arată că presiunea nu se oprește în iarna asta.

Ce înseamnă asta când discuți o mărire? Într-un sector în care firmele îngheață angajările, loc pentru salarii mult mai mari rămâne puțin. Nu înseamnă că nu merită să ceri, ci că ai nevoie de argumente solide: cât se plătește pentru rolul tău, în orașul tău, la firme comparabile. Un reper util e Salariometru, unde îți poți compara salariul cu al altor angajați din același domeniu.

Șomaj tehnic sau program redus: ce prevede Codul Muncii

Dacă fabrica în care lucrezi oprește temporar o linie, s-ar putea să auzi de șomaj tehnic. Codul Muncii (art. 53) prevede că, pe durata reducerii sau întreruperii temporare a activității, angajații care nu mai lucrează primesc o indemnizație plătită din fondul de salarii, de cel puțin 75% din salariul de bază al postului. În această perioadă rămâi la dispoziția angajatorului, care poate decide oricând reluarea activității.

Atenție la baza de calcul: procentul se aplică salariului de bază, nu venitului total. Să zicem că ai un salariu de bază de 4.000 de lei brut și încă 1.000 de lei din sporuri și ore suplimentare. În șomaj tehnic, minimul legal este de 3.000 de lei brut, adică 60% din ce încasai înainte, nu 75%. Contractul colectiv aplicabil poate prevedea o indemnizație mai mare, așa că merită să verifici ce scrie în el.

Șomajul tehnic nu e același lucru cu reducerea programului de lucru, pe care legea o tratează separat și care vine cu salariu redus corespunzător. Cere să ți se comunice în scris în ce regim ești trecut, de la ce dată și pentru cât timp, ca să știi exact ce să verifici pe fluturaș.

Ce poți face de acum, pas cu pas

• Pune deoparte o rezervă: Negrescu recomandă ca, în această iarnă, angajații să își păstreze un fond de rezervă și să evite datoriile noi. Chiar și o sumă mică pusă lunar îți dă timp de gândire dacă vine o lună cu indemnizație în loc de salariu întreg.

• Citește-ți contractul de muncă: uită-te la salariul de bază (nu doar la total), la sporuri și la ce prevede contractul colectiv despre șomajul tehnic.

• Urmărește semnalele din firmă: posturi lăsate libere după plecări, ore suplimentare tăiate, schimburi comasate. Sunt primele semne ale înghețării descrise de INS, cu mult înainte de orice anunț oficial.

• Pregătește-ți opțiunile din timp: actualizează-ți CV-ul și uită-te la locuri de muncă din domenii mai stabile. Experiența în calitate, mentenanță, logistică sau lucru în schimburi se transferă adesea și în afara fabricii.

• Verifică viitorul angajator: înainte să accepți o ofertă, citește recenzii angajatori scrise de oameni care lucrează acolo, ca să afli cum s-a purtat firma în perioadele grele.

• Dacă se ajunge la concedieri: ai dreptul la preaviz, iar după încetarea contractului te poți înregistra la ANOFM, atât pentru indemnizația de șomaj (dacă îndeplinești condițiile), cât și pentru oferte de muncă.

Cifrele INS nu sunt o sentință pentru locul tău de muncă. Arată o direcție: câteva luni în care fabricile și șantierele vor angaja greu, iar banii se vor duce mai repede. Cu cât știi mai bine ce scrie în contract, cât valorează munca ta pe piață și ce alternative ai, cu atât deciziile din iarna asta vor fi ale tale, nu ale conjuncturii.