Distribuie
70% din românii din diaspora nu mai revin în țară
Trăiești de câțiva ani în Germania, Marea Britanie, Italia sau Spania? Ai un job stabil, poate chiar o poziție de management, salariu peste 3.000 de euro pe lună și un cont de economii care crește? Dar acasă, în România, ai un apartament pe care îl închiriezi, trimiți lunar bani părinților sau te gândești serios să cumperi un teren? Întrebarea „Când te întorci?” vine de la fiecare rudă, la fiecare vizită. Iar răspunsul tău, sincer, este: „Probabil niciodată. Sau nu curând.”
Dacă te regăsești aici, nu ești o excepție. Ești majoritatea. Un studiu recent al agenției de cercetare MKOR, intitulat „Diaspora Sentiment 2026”, arată că 7 din 10 români plecați în străinătate exclud revenirea în țară în următoarele 12 luni. Însă, în același timp, 61% dintre ei au deja investiții active în România, fie prin proprietăți imobiliare, fie prin sprijin financiar către familie. Este o dublă mișcare care schimbă complet felul în care ar trebui să te gândești la carieră, la salariu și la relația ta cu piața muncii din România.
Ce spun cifrele despre tine (chiar dacă nu te-au întrebat direct)
Studiul MKOR a fost realizat pe 2.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, care trăiesc cel puțin șapte luni pe an în afara României, cu o repartiție 50/50 pe genuri. Datele au fost colectate online în octombrie 2025, prin panelul propriu al agenției și campanii de marketing digital. Rezultatele au fost distribuite prin agenția Agerpres, iar concluziile sunt relevante pentru oricine trăiește experiența diasporei.
Iată ce arată datele despre profilul tău, în funcție de țara în care locuiești:
- Germania: cea mai mare rată de investiții în România (71%). Aproape jumătate dintre respondenți (44%) trimit bani direct familiei. Prioritatea financiară dominantă: predictibilitatea.
- Marea Britanie: 29% dintre respondenți dețin roluri de management sau au propriile afaceri (cu șase puncte peste media eșantionului). 62% au studii superioare. 46% raportează venituri personale lunare de peste 3.000 de euro. Prioritatea financiară: randamentul investițiilor.
- Italia: accent pe protecția activelor.
- Spania: consum nostalgic, cu bani cheltuiți pe experiențe și legături cu țara.
- Republica Moldova: vârsta medie de 31 de ani, 49% din generația Z, iar 38% sunt inactivi economic (cu 17 puncte procentuale peste media eșantionului).
În ansamblu, 44% dintre respondenți sunt angajați, iar 23% sunt manageri sau antreprenori. Nu e un grup omogen. E o hartă cu venituri, așteptări și priorități complet diferite, în funcție de unde ai ales să te așezi.
De ce contează asta pentru cariera ta
Aici e partea interesantă. Timp de aproape două decenii, discursul din România despre diaspora s-a rezumat la o singură întrebare: „Ce facem ca să îi aducem înapoi?” Programele de repatriere, târgurile de joburi organizate în Berlin sau Londra, campaniile emoționale, toate au pornit de la premisa că, dacă oferi un salariu decent, oamenii se întorc.
Datele MKOR spun altceva. Nu te întorci pentru un salariu mai mare, chiar dacă acasă ai familie, casă și investiții. Nu pentru că nu iubești România, ci pentru că viața ta profesională, sistemul de sănătate, școala copilului și predictibilitatea contractului tău de muncă sunt deja construite în altă parte. Iar companiile din România încep, încet, să înțeleagă asta.
Ce înseamnă concret pentru tine: dacă ești în Marea Britanie și ai un rol de management cu venit peste 3.000 de euro lunar, sau dacă ești în Germania într-un rol tehnic bine plătit, nu mai trebuie să alegi între „mă întorc definitiv” și „rup complet legătura profesională cu România”. Există o a treia opțiune, care crește vizibil pe piața muncii: proiecte remote pentru companii românești, contracte hibride, roluri de consultanță internațională, sau management de la distanță al echipelor din țară.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, sintetizează bine ce se întâmplă cu banii pe care îi trimiți sau investești acasă: „Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni, dovedește o încredere solidă. Este o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere.”
Cu alte cuvinte: banii tăi rămân conectați la România. Cariera ta poate rămâne și ea, dacă vrei, fără să fii obligat să te muți fizic înapoi.
Cum benchmarkuiești corect o ofertă din România, când tu câștigi în lire sau euro
Când un recruiter din București îți scrie pe LinkedIn cu o ofertă remote, primul reflex e să compari suma brut cu salariul tău net actual din UK sau Germania. Aici greșesc majoritatea oamenilor din diaspora. Diferența brut-net în România, sistemul de contribuții, tipul de contract (contract individual de muncă versus PFA versus SRL), toate influențează cât rămâne efectiv în mână la finalul lunii.
Câteva reguli practice înainte să spui „da” sau „nu” unei oferte:
- Cere întotdeauna suma net, nu brut. Sau folosește un calculator salariu care să îți arate exact cât înseamnă oferta brută în mână. Diferența poate fi de 40% în anumite scenarii.
- Compară cu media pieței, nu cu ce câștigi tu acum. Un salariu de 3.500 euro net în București e semnificativ peste media pentru multe roluri, dar sub media pentru altele. Verifică benchmark-uri reale pe rolul tău, folosind Salariometru sau alte surse de date agregate.
- Întreabă despre modelul de contract. Remote full-time cu contract românesc înseamnă contribuții la CAS și CASS în România. Contract prin PFA sau SRL înseamnă altă structură fiscală. Contract prin employer of record dintr-o țară terță înseamnă altceva. Fiecare variantă are implicații pe pensie, asigurare de sănătate și predictibilitate.
- Verifică reputația angajatorului. Un salariu bun într-o companie cu cultură toxică costă mai mult decât un salariu mediu într-un loc unde oamenii chiar rămân. Citește recenzii de la angajați reali înainte să semnezi.
Ce se schimbă în oferte, dacă ești deschis(ă) la remote sau hibrid
Companiile românești au început să realizeze un adevăr simplu: dacă vor acces la specialiști cu experiență internațională, manageri cu track record în piețe mari sau antreprenori care pot deschide relații de business în Germania și UK, nu pot să aștepte ca acești oameni să se mute înapoi. Trebuie să vină cu oferte care să funcționeze acolo unde ești tu deja.
Ce vezi mai des în ofertele serioase din 2026:
- Roluri remote sau hibride cu vizite lunare în România, plătite de angajator. Nu ești obligat să te muți, dar rămâi conectat la echipă și la clienți.
- Poziții de „bridge”: conduci un proiect sau o echipă din România, dar operezi din UK sau Germania. Companiile cu clienți internaționali te folosesc pentru relația cu piețele unde ești deja.
- Contracte de consultanță pe proiecte, nu neapărat full-time. Îți păstrezi jobul principal din diaspora și adaugi venituri suplimentare din România, în domeniul tău de expertiză.
- Pachete de mobilitate flexibilă: unele companii mari acceptă ca tu să lucrezi câteva luni pe an din România (când vii la familie) și restul din străinătate, cu contract clar și implicații fiscale gestionate.
Dacă niciunul dintre modelele astea nu îți este propus într-o discuție de recrutare, e OK să întrebi direct: „Există flexibilitate pe locul de muncă?” Răspunsul îți spune imediat dacă ai de-a face cu un angajator care s-a adaptat sau cu unul care încă operează pe logica veche de „vino la birou în București”.
Drepturile tale, dacă alegi un contract cu o firmă din România
Un lucru pe care merită să îl știi înainte să semnezi orice ofertă remote cu o firmă din România, indiferent unde locuiești: contractul individual de muncă românesc îți garantează un set clar de drepturi, printre care concediu anual plătit, zile libere legale, preaviz în caz de încetare a contractului și contribuții la sistemul public de pensii și sănătate. Codul Muncii se aplică inclusiv pentru munca prestată la distanță, cu clarificările specifice pentru telemuncă introduse în ultimii ani.
Dacă alegi o formă alternativă (PFA, SRL, contract de prestări servicii), nu mai ai aceleași protecții, dar câștigi flexibilitate fiscală și antreprenorială. E o alegere care depinde de câți ani mai ai până la pensie, de ce sistem de sănătate folosești și de cât de mult contează pentru tine stabilitatea unui contract clasic.
Nu există un răspuns universal. Există alegerea ta, informată corect.
Ce faci mai departe
Nu trebuie să te muți acasă ca să ai o relație profesională cu piața muncii din România. Studiul MKOR arată clar că 61% dintre voi deja aveți o legătură activă, chiar dacă e financiară. Următorul pas natural, dacă vrei, e să adaugi și o legătură profesională, în termenii tăi.
Câteva idei concrete de urmat săptămâna asta:
- Verifică ce câștigă cineva cu rolul tău în România. Nu ca să te compari nefavorabil, ci ca să știi cu ce cifre să pornești o discuție de recrutare sau o negociere.
- Uită-te la angajatorii care oferă remote real, nu doar declarativ. Recenziile de la angajați actuali sau foști îți spun mai mult decât pagina de cariere.
- Actualizează-ți CV-ul cu experiența internațională la vedere. Anii petrecuți în UK, Germania sau Italia, într-o poziție de management sau într-un rol tehnic senior, sunt exact ce caută angajatorii care vor să acceseze piețele mari.
- Discută cu contabilul sau cu un consilier fiscal înainte să semnezi ceva ce implică venituri din două țări. E o cheltuială mică față de o eroare fiscală care te poate costa ani de recuperare.
Decizia de a rămâne în diaspora sau de a te întoarce nu ar trebui să fie o alegere binară impusă de nimeni. E o decizie personală, care se ia cu date reale în față: salariul din piață, tipul de contract, reputația angajatorului, felul în care sistemul de sănătate și cel de pensii răspund la alegerea ta. Dacă 7 din 10 dintre voi au decis, deocamdată, că viața profesională rămâne în afara României, asta nu e un eșec al țării. E un semnal că piața muncii se așează într-o formă nouă, mai flexibilă, în care distanța fizică contează mai puțin decât înainte. Iar tu poți alege, cu calm, ce loc vrei să ocupi în ea.
Citește toate articolele despre
International Statistici Studii Workforce planning Piața muncii HR Metrics Economic Comportamentul uman Human behaviorArticol scris de:
Comentarii
0 comentarii
Accesează-ți contul și adaugă comentariul tău
International
Abonează-te la Newsletter
Citește articolele de interes din partea contributorilor Undelucram.ro