Un salariat din România plătit cu minimul pe economie primește 825 de euro brut pe lună, potrivit datelor Eurostat valabile la 1 iulie 2026. Unul din Germania primește 2.343 de euro, de aproape trei ori mai mult. Acesta e raportul pe care angajații tăi îl aud de la rudele plecate, de la agențiile de plasare și din grupurile de pe rețelele sociale.

Raportul nominal spune însă doar jumătate din poveste. Când salariile minime sunt recalculate în funcție de prețurile din fiecare țară, România urcă vizibil în clasament, iar distanța față de Vest se reduce considerabil. Diferența dintre cele două citiri contează direct pentru retenție, pentru felul în care construiești ofertele și pentru răspunsul pe care îl dai argumentului „afară se câștigă de trei ori mai mult”.

Clasamentul în euro: România, pe locul 20 din 22

În 2026, salariile minime din Uniunea Europeană acoperă un interval foarte larg: de la 620 de euro brut lunar în Bulgaria până la 2.771 de euro în Luxemburg. Dintre cele 22 de state membre care au un salariu minim stabilit la nivel național, România ocupă locul 20, cu 825 de euro. Sub ea mai sunt doar Letonia (780 de euro) și Bulgaria. Celelalte cinci state UE nu au un prag național, iar nivelurile minime se stabilesc în principal prin contract colectiv.

În capul clasamentului, după Luxemburg, urmează Irlanda (2.391 de euro) și Germania (2.343 de euro), apoi Țările de Jos și Belgia, toate peste 2.200 de euro. Franța e pe locul șase, cu 1.867 de euro. Mai relevant pentru concurența regională: Ungaria (906 euro), Slovacia (915 euro) și Cehia (923 de euro) stau la mai puțin de 100 de euro deasupra României.

Cei 825 de euro reflectă majorarea aplicată de la 1 iulie 2026. Prin HG 146/2026, salariul minim brut a crescut de la 4.050 la 4.325 de lei, adică cu 6,8%, iar netul, cu deducerea de 200 de lei, a ajuns la 2.699 de lei. Potrivit notei de fundamentare a Ministerului Muncii, înainte de majorare 831.382 de salariați erau plătiți exact cu minimul garantat, adică 14,6% din totalul salariaților activi, iar creșterea afecta, în total, 1.759.027 de angajați.

Ce se schimbă când comparăm puterea de cumpărare

Eurostat folosește și standardul puterii de cumpărare (PPS), o unitate de calcul artificială care neutralizează diferențele de prețuri dintre țări: în teorie, un PPS cumpără același coș de bunuri și servicii oriunde în Uniune. Recalculat așa, clasamentul arată altfel.

Germania trece pe primul loc, cu 2.164 PPS, înaintea Luxemburgului (2.108 PPS) și a Țărilor de Jos (2.023 PPS). Belgia ajunge la 1.922 PPS, iar Irlanda, a doua în euro, coboară la 1.756 PPS. Salariul minim irlandez arată aproape la fel cu cel german pe hârtie, dar cumpără vizibil mai puțin.

România face unul dintre cele mai mari salturi. Într-o analiză Euronews pe datele Eurostat din iulie 2026, care compară 27 de țări europene, inclusiv state din afara UE, România urcă de pe locul 20 pe locul 12 după ajustarea la prețuri, un salt de opt poziții egalat doar de Macedonia de Nord. La puterea de cumpărare, salariul minim românesc depășește astfel Ungaria, Cehia, Slovacia și Malta.

Cât se închide, concret, distanța față de Germania? Folosind valorile din ianuarie 2026, când România avea 1.279 PPS, iar Germania 2.157 PPS, raportul scade de la aproximativ 2,9 ori în euro la circa 1,7 ori în putere de cumpărare (în euro, comparația de atunci era 795 față de 2.343). Decalajul rămâne real, dar e mult mai mic decât sugerează cifrele brute.

Unde se concentrează presiunea pe retenție

Concluzia pentru HR nu e că plecarea la muncă în străinătate și-a pierdut sensul economic. Un raport de 1,7 ori rămâne un stimulent puternic, mai ales pentru oamenii tineri, fără obligații familiale. Concluzia e că argumentul nominal, cel de „trei ori mai mult”, supraestimează câștigul, iar angajații care fac calculul complet ajung la o decizie mai nuanțată.

Presiunea cea mai mare apare în trei zone:

• Rolurile plătite la minim sau aproape de el. Aproape 15% dintre salariați sunt exact pe prag, iar pentru ei diferența nominală față de Vest e cea mai vizibilă.

• Meseriile ale căror competențe se transferă ușor peste graniță. În logistică, construcții sau HoReCa, trecerea la un angajator din Vest cere relativ puțină adaptare profesională, deci comparația se face aproape exclusiv pe bani.

• Marile orașe. PPS e o medie națională. Costurile din București sau Cluj-Napoca, în special chiria, sunt peste medie, așa că avantajul de putere de cumpărare se subțiază exact acolo unde se concentrează cei mai mulți angajatori.

Mai e un efect, mai puțin discutat: comprimarea grilei salariale. După o creștere de 6,8% a minimului, diferența dintre salariul de intrare și rolurile imediat superioare se îngustează. Un operator cu doi ani de vechime care vede că un nou venit câștigă aproape cât el are un motiv în plus să-și compare salariul, inclusiv cu oferte din afara țării.

Ce pot face concret echipele de HR

• Prezintă oferta în termeni de valoare reală. Pe lângă brutul din contract, arată netul, beneficiile și costurile pe care angajatul nu le are acasă, dar le-ar avea afară: chirie, drumuri, distanța față de familie. Un candidat care compară doar euro cu euro decide pe date incomplete.

• Reverifică grila după fiecare majorare a minimului. Uită-te la primele două trepte de deasupra pragului de 4.325 de lei și la diferențele dintre ele. Acolo se simte cel mai repede comprimarea și acolo merită corectat înainte să apară plecările.

• Calibrează ofertele pe date reale, nu pe percepții. Datele din Salariometru și recenzii angajatori de pe undelucram.ro arată ce câștigă oamenii pe același rol și în același oraș, raportat anonim chiar de angajați. E reperul cu care candidații tăi compară deja.

• Întreabă la plecare unde merg oamenii. Un interviu de ieșire care înregistrează explicit plecările în străinătate îți arată dacă problema e diferența salarială față de Vest sau una internă: program, management, perspective de creștere.

Ce comparăm, de fapt

Locul 20 în euro și locul 12 la puterea de cumpărare descriu aceeași realitate din două unghiuri. Primul alimentează percepția, al doilea arată mai fidel ce rămâne în buzunarul angajatului. Companiile care pot explica diferența, cu cifre pe rol și pe oraș, au un argument de retenție pe care nu îl au cele care răspund doar cu procente de majorare.

Dacă vrei să vezi unde se situează salariile din compania ta față de piață, pornește de la ce raportează chiar angajații: salarii, recenzii și experiențe de interviu adunate pe undelucram.ro. E aceeași sursă pe care o consultă candidații înainte să-ți accepte oferta sau înainte să caute locuri de muncă în altă țară.