Pe 28 iulie 2026, la ora 20:00, Guvernul s-a reunit în ședință extraordinară, în format hibrid, și a aprobat deblocarea a 6.850,75 de posturi în sistemul public de sănătate. În aceeași zi, în peste 400 de unități sanitare, Federația Sanitas declanșase greva generală pe termen nelimitat. Cele două lucruri se întâmplau simultan pentru că, din punctul de vedere al oamenilor din spitale, nu se contraziceau: posturile deblocate nu răspund la întrebarea de ce ar mai rămâne cineva în sistem după ce sporul de weekend se taie de la 100% la 30%.

Este contradicția pe care orice recrutor din sănătate și orice asistent medical o simte în aceeași săptămână: sistemul angajează și pierde oameni în paralel, iar reforma salarială schimbă condițiile jocului chiar în momentul în care se deschid concursuri.

Ce s-a aprobat, exact

Ministerul Sănătății a intrat în ședință cu o propunere de 7.805,5 posturi, elaborată împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care 7.360 pentru spitale și 445,5 pentru Serviciile de Ambulanță Județene. Din aceasta, propunerea inițială pentru spitale distribuia 1.336 medici, 2.923 asistenți medicali, 2.823 personal auxiliar și 278 farmaciști, biologi, biochimiști sau fizicieni.

Guvernul a aprobat însă 6.850,75 posturi, împărțite între 6.452 pentru spitalele finanțate din FNUASS și 398,75 pentru ambulanță. Structura finală: 2.593 asistenți medicali, 2.567 personal auxiliar, 1.433,75 medici și 257 farmaciști sau specialiști conecși. Aproximativ 2.000 dintre aceste posturi au fost redirecționate, față de forma inițială a memorandumului, către spitalele din reședințele de județ și centrele universitare, unde presiunea este cea mai mare.

Ministerul a deblocat integral posturile cerute de ambulanță, de spitalele de psihiatrie și maximă siguranță și de unitățile sanitare din sistemul penitenciar. Contextul: solicitările totale erau de 26.000 de posturi, la un sistem cu aproximativ 193.000 de angajați. Federația Sanitas estimează necesarul real la peste 30.000 de posturi.

De ce a apărut greva chiar când se semna deblocarea

Nemulțumirea nu este despre posturi. Este despre bani. Reforma sistemului public de salarizare, care vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public, propune plafonarea sporului de weekend la 30% (față de 100% în prezent) și limitarea sporului pentru condiții periculoase la 20%. Ministerul a mai propus etapizarea sporurilor în patru categorii, de la 30-50% până la 0-5%.

Pentru o asistentă care lucrează două-trei weekenduri pe lună într-o secție ATI, diferența dintre un spor de 100% și unul de 30% se traduce direct în salariul net. Ministrul interimar al Sănătății, a declarat public că nu susține legea în forma actuală: „În ceea ce ne privește, avem în continuare rețineri atât în privința Sănătății, cât și a Educației. În perioada imediat următoare, nu vom putea susține proiectul legislativ în forma în care se află astăzi.”

Președintele Federației Sanitas, a formulat argumentul grevei diferit: „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți.” Peste 400 de unități sanitare au fost afectate, asigurând doar servicii esențiale și cel puțin o treime din activitatea normală, cu urgențele funcționale.

Premierul interimar, a apărat legea și a criticat greva: „consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare”, spunând că „dacă s-ar adopta această lege niciun salariu din sectorul public nu va scădea”. Ulterior și-a cerut scuze pacienților pentru disconfort.

Realitatea din spitale, în cifre

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a descris în ce condiții operează personalul: „În multe spitale, o singură asistentă are în grijă, pe timpul nopții, 40, 50, 60 sau chiar 80 de pacienți.” România are aproximativ 132.000 de paturi de spital, cu un grad mediu de ocupare de 65%, dintre care 90% în sistemul public. Doar 4.000 sunt paturi de îngrijiri paliative.

Pe partea de recrutare, cifrele explică de ce concursurile rămân neocupate. România are aproximativ 27.000 de medici în sistemul public. Anual termină studiile în jur de 7.000 de studenți la Medicină, dar doar 1.000-1.500 ajung să fie angajați în sistem. La un concurs recent pentru asistenți medicali la SCJU Bistrița, din 60 de posturi s-au ocupat doar 20.

Acesta adaugă și o observație structurală: „Nu este vorba că statul nu își permite să angajeze. Problema este că nu vrea.” Cheltuielile de personal reprezintă în medie 65% din bugetele spitalelor, iar în câteva zeci de spitale ajung la 90%. Prim ministrul a folosit exact aceste cifre ca justificare pentru deblocarea parțială: „Sunt câteva zeci de spitale în care cheltuielile de personal ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii.” Peste 150 de spitale au grad de ocupare a paturilor sub 50%.

Pentru angajați și candidați din sănătate

Dacă ești asistent medical, medic sau personal auxiliar și vezi anunțuri de concurs în perioada următoare, câteva lucruri concrete de verificat înainte să aplici sau să accepți o ofertă:

- Structura sporurilor din contract: cere să vezi cum se calculează salariul brut cu și fără sporul de weekend la nivelul actual (100%) și în scenariul de 30%. Diferența pe un an poate depăși câteva mii de lei pentru cineva care prinde constant ture de weekend.

- Încadrarea sporului pentru condiții periculoase: reforma propune plafonare la 20%. Verifică în ce categorie (30-50%, 20-30%, 5-20%, 0-5%) intră secția în care ai fi angajat, pentru că etapizarea propusă de Minister schimbă venitul lunar.

- Raportul asistent-pacient pe tura de noapte: întreabă direct la interviu. Este o întrebare legitimă și îți spune mai mult despre volumul real de muncă decât fișa postului.

- Situația financiară a spitalului: spitalele cu cheltuieli de personal la 85-95% și grad scăzut de ocupare a paturilor sunt cele mai expuse la restructurări viitoare. Bolojan a fost explicit: acele unități vor fi sancționate cu diminuarea numărului de posturi.

Legal, dreptul la grevă este garantat, iar Federația Sanitas a reclamat că unii manageri au solicitat liste cu numele participanților la protest, în vederea suspendării contractelor. Dacă ești în această situație, verifică-ți drepturile în contractul de muncă și consultă reprezentantul sindical înainte să semnezi orice document adus rapid.

Pentru comparația directă dintre salariul brut anunțat în anunțul de concurs și ce ajunge efectiv în mână după CAS, CASS și impozit, folosește calculatorul de salariu net sau brut. Iar dacă vrei să vezi cum se poziționează oferta față de restul pieței, verifică benchmark-ul pe rol în Salariometru.

Pentru HR și recrutori din sănătate

Situația recrutorilor din spitalele publice și private este dublu-inconfortabilă. Pe de o parte, memorandumul deschide 6.850 de posturi la nivel național, cu presiune concentrată pe spitalele din reședințele de județ și centrele universitare. Pe de alta, candidații pe care încerci să-i atragi urmăresc în timp real dezbaterea legii salarizării și calculează scenariul de venit cu sporuri reduse.

Concret, câteva puncte de urmărit în strategia de recrutare din următoarele săptămâni:

- Transparența structurii salariale: într-un context în care sporurile sunt subiect de negociere politică, candidații vor cere claritate. Prezintă în anunț și în interviu structura completă (salariu de bază + sporuri actuale + scenarii de risc), nu doar salariul brut total. Ambiguitatea aici crește rata de refuz după oferă.

- Concurență directă cu piața externă: din 7.000 de absolvenți anuali de Medicină, sistemul absoarbe 1.000-1.500. Diferența pleacă. Pentru recrutare, asta înseamnă că nu concurezi doar cu spitalul din județul vecin, ci cu ofertele din Germania, Franța și Marea Britanie.

- Retenția existenților este mai ieftină decât recrutarea de noi angajați: înlocuirea unui asistent cu experiență într-o secție ATI durează 6-12 luni, contând inducția și acomodarea. Dacă legea salarizării va reduce venitul net, riscul de plecare crește pentru personalul cu vechime, care nu depinde de sporul de instalare.

- Employer branding pe cultură, nu pe salariu: când componenta salarială este imprevizibilă, ce rămâne diferențiator este experiența reală de lucru: raportul asistent-pacient, calitatea managementului, oportunitățile de specializare. Recenziile angajaților pe platforme publice devin criteriu de decizie mai important decât fișa de post.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților din România a rezumat problema mai bine decât orice raport HR: „Salariile personalului medical nu sunt atât de mari cum se spune. O asistentă medicală are un rol esențial în îngrijirea pacientului. Cu toate acestea, salariile sunt departe de nivelul la care ar trebui să fie, iar volumul de muncă este uriaș.” Pentru o strategie de recrutare care rezistă la turbulența legislativă, contează mai mult ce spun oamenii deja angajați despre condițiile reale de lucru decât ce promite anunțul.

Ce urmează

Blocarea inițială a angajărilor a fost impusă printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în 2025, iar deblocarea de acum modifică parțial acea decizie. Amendamentul PSD pentru deblocarea posturilor a fost aprobat luni de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, cu vot final programat miercuri în plen. ”

Președintele Consiliului Județean Cluj, a anunțat că „voi aproba ocuparea tuturor posturilor vacante din spitalele din subordinea Consiliului Județean și nu voi aproba reducerea salariului niciunuia dintre angajați!”, un semnal că aplicarea măsurilor va varia local. Iar Ministerul mai are pe masă două propuneri suplimentare: creșterea sporului pentru gărzile de urgență, agreată cu sindicatele, și un program-pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru medici.

În următoarele două-trei săptămâni, două lucruri se vor decide în paralel: cine ocupă cele 6.850 de posturi și în ce condiții salariale exacte. Până când cele două cifre nu se sincronizează, atât angajații, cât și recrutorii operează pe teren mișcător.