Aproape 1,4 milioane de salariați, adică 26,9% din total, câștigă salariul minim sau cel mult 75 de lei peste el, potrivit estimărilor Blocului Național Sindical (BNS). Pentru toți aceștia, cifra pe care Guvernul o va alege în următoarele săptămâni devine, în fapt, salariul lor din 2027.

Pe masă sunt trei scenarii ale Ministerului Muncii, între 4.593 și 5.079 lei brut, față de 4.325 lei cât este acum salariul minim. Sindicatele cer 5.000 de lei de la 1 ianuarie, IMM România vrea înghețarea lui, iar premierul Luca Niculescu a spus că subiectul va fi tranșat până la sfârșitul lunii noiembrie.

Mai jos găsești ce înseamnă fiecare variantă, de ce o creștere pe brut nu se vede întotdeauna pe fluturaș și ce merită verificat de acum, atât de angajați, cât și de echipele de HR care fac bugetul de personal pe anul viitor.

Trei scenarii pe masă, de la 4.593 la 5.079 lei

Raportul trimis de Ministerul Muncii partenerilor sociali pornește de la un câștig salarial mediu brut estimat la 9.768 lei în 2027 și propune trei variante:

• 4.593 lei brut (+6,2%): rezultatul formulei legale, calculată pe o inflație de 4,4% și o creștere reală a productivității muncii de 1,79%, conform estimărilor INCSDMPS.

• 4.884 lei brut (+12,9%): salariul minim fixat la 50% din câștigul mediu brut prognozat.

• 5.079 lei brut (+17,4%): salariul minim fixat la 52% din câștigul mediu brut.

Tradus în lei, vorbim de o creștere între 268 și 754 de lei brut pe lună. Mecanismul de calcul e stabilit prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, iar legea plasează salariul minim între 47% și 52% din câștigul mediu brut. În 2026, potrivit BNS, raportul a coborât la circa 45,9%, sub acest interval.

Cifrele din negocieri nu se opresc aici. Cinci confederații sindicale cer 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, adică 675 de lei în plus (aproximativ 15,6%). BNS a depus separat o propunere formală de 4.652 lei, cu 327 de lei peste nivelul actual: formula aplicată mecanic ar da 4.583 lei, dar sindicatul vrea ca baza de calcul să recupereze o parte din scumpirile din perioada de înghețare. La polul opus, IMM România va cere Guvernului să lase salariul minim neschimbat în 2027.

Un detaliu încă nedecis contează aproape cât suma: Executivul nu a stabilit dacă majorarea se aplică de la 1 ianuarie sau de la 1 iulie 2027. Ultima creștere, de la 4.050 la 4.325 lei (+275 lei, adică 6,79%), a intrat în vigoare abia la 1 iulie 2026, prin HG 146/2026, după 18 luni în care salariul minim a stat pe loc.

Cât ajunge în buzunar și ce este „zidul fiscal”

Astăzi, salariul minim brut de 4.325 lei înseamnă 2.699 lei net. Dacă cererea sindicatelor de 5.000 de lei ar trece, câștigul net ar crește cu aproximativ 282 de lei pe lună, până la circa 2.981 lei.

Mai dificilă e situația celor plătiți imediat peste minim. Din 1 iulie 2026, salariații cu normă întreagă încadrați la minim beneficiază de 200 de lei lunar scutiți de impozit și contribuții (suma era 300 de lei în prima jumătate a anului), dar facilitatea se aplică doar dacă salariul de bază este exact cel minim și dacă venitul total rămâne sub un anumit plafon. Rezultatul este ceea ce BNS numește „zid fiscal”: un angajat cu 4.326 lei brut, deci cu un singur leu peste minim, primește în mână cu 85 de lei mai puțin decât colegul plătit cu salariul minim.

Efectul se vede în felul în care sunt construite salariile în România. Circa 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, o treime din total, câștigă cel mult 5% peste minim, aceeași proporție ca în 2024, potrivit datelor discutate la dezbaterea organizată de BNS. Iar 8 din 10 salariați au un salariu de bază sub câștigul mediu.

De ce se opun patronatele și ce răspunde Guvernul

Organizațiile patronale invocă presiunea pe costuri. Confederația Patronală Concordia amintește că salariul minim a crescut cu aproximativ 85% în ultimii cinci ani, iar Dragoș Petrescu, de la Concordia, avertizează că „orice creștere de salariu se duce în preț”, așa că tot consumatorii plătesc până la urmă. Florin Duma, președintele IMM România, s-a declarat categoric împotriva majorării.

Florin Jianu, de la IMM România, mută discuția pe taxare: în loc de salarii brute mai mari, patronatele și sindicatele ar trebui să ceară împreună scăderea impozitării muncii. „Așa rămân mai mulți bani oamenilor în buzunar”, susține el. Și sindicatele vor schimbări fiscale, dar în altă direcție: printre cele 13 puncte prezentate premierului se află mutarea unei părți din contribuțiile sociale de la angajați la angajatori, printr-un acord tripartit.

Ministrul Muncii, Florin Manole, respinge argumentul pierderii de locuri de muncă. Deși salariul minim a crescut din 2018 constant peste inflație, spune el, „România nu are mai puțini angajați, nu are mai puține contracte de muncă”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, admite că există o problemă de competitivitate a economiei, dar și că sindicatele au cereri justificate după luni de consum în scădere și putere de cumpărare erodată. Analistul economic Dragoș Cabat crede, în schimb, că România nu își permite acum majorări, pentru că inflația le-ar anula efectul.

Pe partea politică, Sorin Grindeanu (PSD) a spus că partidul susține creșterea în principiu, dar detaliile vor fi discutate la buget. Tot la buget se va discuta și cererea PSD de indexare a pensiilor cu peste 7% de la 1 ianuarie, o măsură estimată la aproape 10 miliarde de lei pe an. Dumitru Costin, președintele BNS, insistă că majorarea decurge din transpunerea directivei europene privind salariul minim și amenință cu proteste: „Este evident că nu vom mai accepta încă o dată derogări de la lege”.

Pentru angajați: ce verifici până la decizie

Dacă ești plătit la minim sau foarte aproape de el, câteva lucruri merită urmărite de acum:

• Salariul de bază din contractul de muncă. Facilitatea de 200 de lei se aplică doar dacă salariul de bază e egal cu minimul. Dacă ești la câțiva lei peste, s-ar putea să primești net mai puțin decât un coleg plătit la minim, iar o majorare a pragului îți poate schimba încadrarea.

• Puterea reală de cumpărare. În cele 18 luni de înghețare, prețurile au crescut cu 13,8%, iar salariul minim a pierdut 12% din puterea de cumpărare, potrivit BNS. Salariul minim net de acum acoperă 48,7% din coșul pentru un trai decent al unei familii cu doi adulți și doi copii, evaluat la 11.668 lei în septembrie 2026.

• Data de la care se aplică. Dacă majorarea vine abia în iulie 2027, mai ai șase luni la nivelul actual. Ține cont de asta când îți planifici cheltuielile pe anul viitor.

• Poziția ta față de piață. Dacă ești deja peste minim, o creștere a pragului îți poate apropia salariul de cel al colegilor nou veniți. E un argument concret pentru o discuție cu angajatorul, mai ales dacă verifici înainte în Salariometru cât se câștigă pe rolul și în orașul tău.

Pentru HR și angajatori: cum construiești bugetul de personal pe 2027

Diferența dintre scenarii contează mult pentru firmele cu mulți oameni plătiți la minim. Doar pe partea de brut, fără contribuțiile angajatorului, fiecare angajat la minim ar costa în plus, pe un an întreg:

• Scenariul 4.593 lei: 3.216 lei pe an (268 de lei pe lună).

• Scenariul 4.884 lei: 6.708 lei pe an (559 de lei pe lună).

• Scenariul 5.079 lei: 9.048 lei pe an (754 de lei pe lună).

Pentru o firmă cu 20 de angajați la minim, distanța dintre primul și ultimul scenariu depășește 116.000 de lei brut pe an. Dacă majorarea intră din iulie, costul pe 2027 se înjumătățește, dar se mută integral pe 2028.

Al doilea efect e mai puțin vizibil: comprimarea grilei de salarizare. Când o treime dintre angajații cu normă întreagă câștigă cel mult 5% peste minim, orice majorare a pragului îi ajunge din urmă pe cei cu vechime sau responsabilități în plus. Fără ajustări și pe treptele de deasupra, diferențele dintre roluri se topesc, iar riscul se mută în zona de retenție.

Raportul Ministerului Muncii estimează că toate cele trei variante păstrează o creștere a ocupării, dar mai mică pe măsură ce pragul urcă: 1,23% la 4.593 lei, 1,02% la 4.884 lei și 0,88% la 5.079 lei. În schimb, sărăcia în rândul celor care muncesc la minim ar scădea cu 5,32 până la 6,01 puncte procentuale, în funcție de scenariu. INCSDMPS recomandă o apropiere treptată, pe mai mulți ani, de pragul de 50% din câștigul mediu, însoțită de măsuri împotriva muncii nedeclarate.

Câțiva pași practici pentru perioada următoare:

• Modelează bugetul pe toate cele trei scenarii și pe ambele date posibile de aplicare, ianuarie și iulie.

• Identifică angajații aflați la câțiva lei peste minim, cei mai expuși la zidul fiscal, și verifică dacă grila îi mai diferențiază de colegii nou angajați.

• Comunică devreme cu echipa ce urmează să se întâmple cu salariile, chiar dacă cifra finală nu e cunoscută. Incertitudinea lăsată fără explicații alimentează plecările.

• Evită scurtăturile de tipul reducerii artificiale a normei sau al plăților nedeclarate. Documentul Ministerului Muncii cere ca majorarea să fie însoțită de măsuri care să încurajeze formalizarea locurilor de muncă, deci exact zona în care astfel de practici devin riscante.

Ce urmează

Consiliul Național Tripartit urmează să fie convocat în zilele următoare, iar premierul a promis o decizie până la sfârșitul lui noiembrie. Florin Manole a explicat însă că formularea din programul de guvernare despre creșterea salariului minim are în vedere un orizont de 12 luni, nu de două, ceea ce lasă deschisă varianta unei majorări de la jumătatea anului.

Contextul european apasă și el. România se află pe locul 20 din 22 de state UE care au salariu minim, cu 825 de euro în a doua jumătate a lui 2026, potrivit BNS. Acoperirea prin contract colectiv de muncă era de doar 28% în 2023, față de pragul de 80% din directiva europeană, iar România nu are încă un coș minim de consum oficial, deși Legea 174/2020 îl prevede. Manole a spus că discuția despre salariul minim trebuie să fie și una despre coșul minim pentru un trai decent, nu doar despre cifre și competitivitate.

Până la decizie, cel mai util lucru, indiferent de ce parte a fluturașului te afli, e să lucrezi cu cifre reale: cât rămâne net, cum se compară salariul cu piața și ce scenariu își permite bugetul. Dacă vrei să contribui la imaginea asta, lasă anonim salariul tău sau o evaluare a angajatorului pe undelucram.ro: cu cât există mai multe date reale, cu atât fiecare negociere pornește de la fapte.