Articol scris de: Corina Neagu, Senior Contributor Undelucram.ro

 

Mereu sunt întrebată cum am ajuns să lucrez în Resurse Umane și ce m-a făcut să rămân în acest domeniu, dar și de ce competențe, cunoștințe, experiență ar avea nevoie un tânăr la început de drum pentru a-și începe o carieră în Resurse Umane.  

 

În cazul meu, nu am știut că voi ajunge în RU și nici nu mi-am propus vreodată. În 1998 făceam cursul de Inspector RU pentru că lucram într-o companie care avea nevoie de cineva care să completeze și carnetele de muncă. Am mai făcut și puțină recrutare, și organizare de training, dar nu știam că acesta urma să fie drumul meu. Până în 2003 făcusem cam de toate în RU, dar nimic la nivel avansat, când un CEO al unei companii multinaționale, căruia-i mulțumesc și azi, în loc să mă oferteze pentru poziția de Asistent Manager pentru care aplicasem, m-a direcționat către departamentul de RU unde mă considera mai potrivită. Și a avut dreptate.

 

După peste 20 de ani în această profesie mi-am făcut un test, de curiozitate, în care mi-am analizat interesele ocupaționale și potrivirea cu domeniul. Mi-a ieșit compatibilitate între 80- 100% cu profesia de avocat (am absolvit Facultatea de Drept), de trainer (sunt trainer certificat), de manager (am fost mai bine de 10 ani), de specialist RU (peste 20 de ani), profesor (predau la Business Academy de 5 ani), consultant în carieră (peste 10 ani), evaluator de competențe profesionale (sunt certificată și am organizat zeci de centre de evaluare cu sute de oameni).

 

Dar acest articol nu este despre mine, ceea ce trebuie să rețineți din paragraful de mai sus este că dacă sunteți la început de drum și nu știți exact ce vi se potrivește sau ce vă doriți, și e ceva absolut normal, există instrumente care vă pot ajuta să identificați ce profesie să alegeți ca să vă placă, dar să vă aducă și satisfacții personale, profesionale și financiare. De asemenea există oameni specializați care vă pot oferi orientare în acest sens.

 

Dacă în final ați optat pentru Resurse Umane, atunci trebui să știți că este una dintre cele mai frumoase profesii. Și asta nu doar pentru că o spun eu, ci și întreaga comunitate de oameni care au ales să lucreze în acest domeniu și care au performanțe și satisfacții extraordinare, dincolo de prejudecățile și clișeele legate de oamenii de RU.

 

De asemenea trebuie să știți că nu va fi ușor și că vor exista momente în care veți vrea să renunțați, mai ales dacă ajungeți în poziții de management în RU.

 

Îmi amintesc și acum când o studentă m-a întrebat dacă poți lucra în RU fără să iubești oamenii. I-am răspuns că nu poți lucra cu oamenii fără să-i înțelegi, să empatizezi cu ei, să-i asculți, să le înțelegi nevoile, să ai răbdare, pe unii să-i iei așa cum sunt, să nu-i judeci, iar dacă toate acestea nu înseamnă să iubești oamenii, atunci nu știu ce altceva este. Nu vă gândiți acum la iubire în sensul de dragoste, ci în sensul celor de mai sus, de apropiere.

 

Am învățat, am citit și m-am documentat ani de zile mult despre tot ce înseamnă omul de RU și cum ar trebui să fie, ce ar trebui să știe ca să facă diferența și să fie recunoscut ca un adevărat partener în business. Concluzia este că nu există, ca în niciun domeniu, o regulă aplicabilă tuturor. Singurele lucruri care vor conta la finalul zilei sunt de bun simț, respectiv entuziasmul, pasiunea cu care-ți faci treaba, răbdarea, curajul, ambiția, integritatea, să crezi cu adevărat în rolul tău și în ceea ce faci, să ai responsabilitatea lucrului bine făcut, să-ți placă ceea ce faci, să simți că este pentru tine acest rol și că nu este doar un rol, ci o mănușă, să lași ceva bun în urma ta.

 

Vedem zilnic oameni care ajung în RU, și nu numai, conjunctural sau folosind un job în RU ca o poartă de intrare în companie, urmărind, de fapt, alte interese. Din păcate mulți ajung să provoace dezechilibre organizaționale, nefiind capabili să gestioneze nici responsabilitățile rolului, dar nici oamenii din echipă.

 

În mod evident pentru fiecare poziție din RU există niște cerințe, și planul depinde de ceea ce vă doriți să faceți și nivelul la care doriți să ajungeți. Dacă acum 15-20 de ani o cerință era ca un om de RU să fi absolvit Facultatea de Psihologie, pentru că se presupunea că astfel putea înțelege mai bine oamenii, practica ne-a dovedit că poți fi absolvent al oricărei facultăți și să ai rezultate foarte bune. Totul depinde de cum faci ceea ce faci.

 

Un studiu derulat de Valoria și BusinessMark în 2018 ne arată că departamentele de resurse umane îndeplineau câteva roluri esențiale:

 

- rolul tranzacțional al HR era prezent în 63% din companiile din România. Acest rol presupunea ca funcția de HR să fie orientată doar către îndeplinirea cerințelor legislative legate de angajați (angajare, salarizare, ITM, protecția muncii etc.).

- 19% dintre companii erau preocupate de rolul funcțional al RU, departamentele de resurse umane fiind orientate atât pe îndeplinirea cerințelor legale, cât si pe partea de atragere, retenție, training și motivare a angajaților.

- în ultimii ani începe să capete tot mai mult contur și rolul strategic al RU, de partener de business (HR Business Partner), iar 13% dintre organizații au un focus puternic pe creșterea brandului de angajator, se ocupă de planurile de succesiune în top management și sunt puternic conectate la mediul de business. Mai mult, potrivit datelor Valoria și BusinessMark, în 2018 doar 5% dintre companiile chestionate foloseau tehnologia pentru a colecta și analiza toate informațiile care să le permită să propună predictiv care este cea mai bună poziționare din punctul de vedere al RU în următorii 23 ani.

 

Digitalizarea, inteligența artificială, globalizarea joacă și vor juca un rol major asupra oamenilor de RU și asupra organizațiilor, de aceea dacă ți-ai ales să lucrezi în RU, dar nu ești la curent cu cerințele din business-ul în care activezi, nu ai competențe digitale, nu ești o persoană flexibilă, adaptabilă, deschisă către învățare și schimbare, nu vorbești cel puțin o limbă străină (engleza este esențială), nu ești o persoană orientată către rezultate și oameni sau conectată la realitatea economică, nu cunoști legislație, nu comunici, nu ai răbdare, nu știi să asculți, nu știi să vorbești și în limbajul cifrelor, faci des compromisuri care-ți afectează reputația, atunci poate te mai gândești dacă această profesie ți-ar fi sau nu potrivită.

 

Deci... de ce să lucrezi în Resurse Umane? Dacă toate provocările de mai sus nu te-au convins, atunci nimic nu o va face.

 

Și ca să închei într-o notă optimistă, cred sincer în dictonul “Do it with passion, or not at all!”, aplicabil în toate domeniile.