Compare În cadrul evenimentului „Cercetare și dezvoltare: Cum facilitează fondurile europene o economie inteligentă și inovatoare”, organizat de Universitatea POLITEHNICA din București, Bogdan Florea, co-CEO Connections, a discutat alături de studenți despre rolul fondurilor europene în susținerea inovației. El a abordat și modul în care companiile europene navighează un cadru puternic reglementat pentru a-și dezvolta soluții inovatoare.
Deși comparația dintre Europa, România și Statele Unite apare frecvent în discuțiile despre inovare, Bogdan Florea a evidențiat că diferențele dintre aceste ecosisteme nu reprezintă neapărat un dezavantaj, ci modele distincte de dezvoltare. În Statele Unite, inovația evoluează rapid, într-un mediu în care asumarea riscului este puternic încurajată, iar regulile sunt aplicate cu mai multă flexibilitate. Ritmul alert generează numeroase inițiative noi, însă și o rată ridicată de eșec, poveștile de succes fiind spectaculoase, dar relativ rare.
Europa adoptă un model diferit, caracterizat printr-un grad ridicat de reglementare și accent pe responsabilitate, siguranță și impact pe termen lung. Procesele sunt mai lente, iar conformitatea cu standardele, de la cerințe tehnice la protecția datelor, reprezintă o componentă fundamentală a inovării. În acest context, „în Europa inovăm într-un ecosistem complicat, dar sănătos”, după cum a fost menționat în cadrul discuției. Ritmul poate fi mai lent, însă filtrarea riguroasă a ideilor contribuie la rezultate mai stabile și mai relevante pe termen lung, cu impact real asupra societății.
Adresându-se direct studenților, Bogdan a subliniat: “Cercetarea și antreprenoriatul nu sunt meserii, sunt vocații”. Nu le alegi pentru că sunt simple sau comode, ci pentru că simți un impuls interior de a construi, de a descoperi, de a pune întrebări acolo unde alții văd doar limite. Iar mesajul pentru tineri a fost unul clar: „Vă încurajez să vă trăiți visul și să mergeți înainte cu ideile voastre. Oportunități există, chiar dacă sunt greu de identificat, dar drumul nu funcționează fără acel impuls de a crea, de a încerca, de a greși și de a o lua de la capăt.”
Echipele mixte și condițiile reale de pe terenul de joacă al inovației
O parte importantă din discuție s-a concentrat pe echipe, esența, dar și importanța, oricărui proces de inovare. Connections a descoperit în ultimii ani că cele mai performante echipe sunt cele mixte, formate din tineri aflați la început de drum, cu energie, curiozitate și dorința de a face lucrurile să meargă repede, alături de profesioniștii care au o experiență vastă în domeniu. Această complementaritate generează un ritm de lucru ideal: entuziasmul accelerează procesul, experiența îl stabilizează, iar rezultatul este o evoluție constantă și sănătoasă: „Echipele mixate așa merg cu viteza luminii”, a spus Bogdan.
Un alt punct cheie ridicat în discuție a fost legat de modul în care companiile abordează inovația și cum își creează echipele. Una dintre cele mai frecvente greșeli este aceea de a încerca să inovezi cu oamenii „care au timp liber” sau se află între două proiecte. În realitate, inovația nu se întâmplă niciodată în pauze. „Dacă vrei inovație reală”, a spus Bogdan, „ai nevoie de echipe dedicate, buget dedicat și un spațiu separat de activitatea de zi cu zi. Altfel, oamenii se întorc mereu la urgențele clienților și ajungi să descoperi, după un an, că nu ai inovat, de fapt, nimic.” De multe ori, pentru a crea un produs nou sau un spin-off real, trebuie să scoți echipa din compania-mamă, să o rupi fizic și mental de operațiunile curente și să îi creezi un context în care să poată explora fără presiunea „delivery-ului” zilnic.
Curiozitatea: motorul care ține organizațiile în viață
Întrebat despre cum se adaptează Connections într-o industrie care se schimbă cu o viteză amețitoare, Bogdan a recunoscut că este dificil. Crize economice, pandemii, război, schimbări politice și tehnologice, toate creează instabilitate. Dar ceea ce face diferența este simpla curiozitate. În momentul în care o companie funcționează bine, în care clienții sunt mulțumiți, echipa e stabilă și procesele sunt eficiente, tocmai atunci apare riscul major: stagnarea. „Acolo trebuie să împingi lucrurile înainte, să provoci echipa, să cauți noul, să nu te lași sedus de această rutină eficientă”, explică el. Curiozitatea nu este un atribut opțional, ci motorul care ține o organizație vie într-o industrie dominată de schimbare continuă.
Deși tentația este mare ca tinerii să creadă că adevărata inovație se întâmplă doar în Statele Unite, mesajul lui Bogdan către studenți a fost clar: “Europa nu este o frână. Este doar un alt tip de teren de joc”. Unul în care regulile sunt mai stricte, dar și rezultatele sunt mai stabile. Unul în care inovația se construiește mai greu, dar are impact real pentru societate. În acest context, provocarea pentru tineri nu este să fugă de sistem, ci să îl înțeleagă, să îl navigheze și să îl transforme într-un spațiu în care visul lor poate prinde formă.
Discursul complet poate fi urmărit mai jos:
