Pe 1 ianuarie 2027, salariul minim brut rămâne 4.325 de lei. Banii primiți în mână însă scad. Scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim expiră pe 31 decembrie, iar dacă Guvernul nu o prelungește, netul coboară de la 2.699 la 2.616 lei. Sunt 83 de lei mai puțin pe lună, fără ca cineva să fi tăiat vreun salariu.

Miza e mare. Potrivit datelor Inspecției Muncii analizate de Blocul Național Sindical (BNS), la 30 septembrie 2026 aproximativ 1,4 milioane de salariați cu normă întreagă, adică 26,9% din total, câștigau salariul minim sau cel mult 75 de lei peste el. Iar decizia privind o eventuală majorare în 2027 nu a fost luată: pe masă sunt trei variante, între 4.593 și 5.079 de lei brut.

Pentru angajați, întrebarea e simplă: cât rămâne, de fapt, în mână? Pentru HR și angajatori, întrebarea e alta: cum faci bugetul de salarii pe 2027 când nu știi nici brutul, nici regimul fiscal?

Ce e sigur pe 1 ianuarie: brutul stă pe loc, netul scade

Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus la finalul lui octombrie că salariul minim rămâne la 4.325 de lei brut și la 1 ianuarie 2027, urmând ca o eventuală creștere să fie stabilită ulterior, după analiza indicatorilor economici și discuțiile cu partenerii sociali.

Schimbarea vine din partea fiscală. În a doua jumătate a lui 2026, pentru 200 de lei din salariul minim nu s-au plătit impozit și contribuții sociale (în prima jumătate a anului, suma era de 300 de lei). Facilitatea se aplică doar în anumite condiții, printre care un salariu de bază egal cu minimul și încadrarea într-un plafon de venit. La 30 septembrie, circa 715.000 de salariați cu normă întreagă aveau exact 4.325 de lei brut.

Scutirea a fost prelungită de fiecare dată din 2024 încoace, deci o nouă prelungire nu e exclusă. Până la acest moment, însă, nicio decizie nu a fost anunțată.

Trei variante pentru 2027 și o decizie promisă până la final de noiembrie

Ministerul Muncii a trimis partenerilor sociali un raport tehnic cu trei scenarii, calculate pornind de la un câștig salarial mediu brut estimat la 9.768 de lei în 2027:

Varianta 1, formula din lege: 4.593 de lei brut, cu 268 de lei mai mult (+6,2%), conform mecanismului din HG 35/2025.

Varianta 2, jumătate din salariul mediu estimat: 4.884 de lei brut, cu 559 de lei mai mult (+12,9%).

Varianta 3, 52% din salariul mediu estimat: 5.079 de lei brut, cu 754 de lei mai mult (+17,4%).

BNS cere 4.652 de lei de la 1 ianuarie 2027 și a propus ulterior trei variante proprii, între 4.583 și 4.793 de lei. Premierul Luca Niculescu a spus că Consiliul Național Tripartit va fi convocat în noiembrie și că suma va fi anunțată până la sfârșitul lunii: „La sfârșitul ei vom putea spune la cât se mărește salariul. Nu ține numai de Guvern, din acest consiliu fac parte și patronatele”.

Momentul aplicării e la fel de nesigur ca valoarea. Patronatele cer explicit ca o eventuală creștere să nu vină în ianuarie. „Ne așteptăm ca orice discuție privind creșterea salariului minim să nu vizeze ianuarie 2027, pentru că nu este sustenabil pentru absolut niciun antreprenor din România să fie crescut salariul minim”, a declarat Paul Aparaschivei, de la Concordia.

De ce o creștere a brutului nu ajunge întreagă în buzunar

Exemplul cel mai recent e chiar majorarea din iulie 2026: brutul a urcat cu 275 de lei (aproximativ 6,8%), dar netul a crescut doar cu circa 125 de lei, de la aproximativ 2.574 la 2.699 de lei. Restul a mers la buget, prin CAS, CASS și impozit.

Calculele făcute pentru 2027 arată același tipar, cu diferențe în funcție de ipoteze (în special dacă scutirea de 200 de lei se prelungește sau nu):

IMM România: o creștere de 300 de lei, până la 4.625 de lei brut, ar aduce angajatului circa 100 de lei în plus net, iar angajatorului un cost suplimentar de 311 lei pe lună.

CONAF: dintr-o majorare de 327 de lei brut, la salariat ar ajunge circa 191 de lei net, iar costul pentru angajator ar crește cu aproximativ 334 de lei pe lună.

Cristina Prună (USR): la 4.652 de lei, angajatorul ar plăti 339 de lei în plus, salariatul ar primi 116 lei, iar statul 223 de lei.

„Angajatul muncește, angajatorul plătește, iar statul încasează. Asta nu este o creștere reală a salariilor, ci o creștere mascată de taxe”, a spus Cristina Prună. La nivelul întregii economii, IMM România estimează costuri salariale suplimentare între 6,6 și 10,9 miliarde de lei pe an, din care bugetul ar încasa între 4,5 și 6,3 miliarde.

De aici vine și propunerea pe care o susțin, din direcții diferite, patronatele și o parte din politicieni: scăderea taxelor pe salariile mici. IMM România propune reducerea fiscalității pe muncă cu cinci puncte procentuale sau mărirea sumei neimpozabile. Ministrul Manole a confirmat că printre scenariile discutate e și mutarea unei părți din contribuții de la angajat la angajator, idee venită din zona sindicală, și că toate propunerile vor fi analizate în Consiliul Național Tripartit.

Patronate contra sindicate: ce argumente are fiecare tabără

Mediul de afaceri invocă presiunea pe costuri. Într-un sondaj CONAF cu 1.000 de membri, 88,5% susțin o creștere doar dacă vine împreună cu taxe mai mici pe muncă și niciun respondent nu acceptă o majorare necondiționată. 42% spun că, dacă salariul minim crește fără reduceri de taxe, vor limita angajările sau vor reduce personalul, în timp ce doar 4,2% ar putea absorbi costul. „Putem majora salariul minim printr-o hotărâre de guvern. Nu putem crește prin aceeași hotărâre productivitatea unei fabrici, comenzile unui atelier sau profitabilitatea unei mici afaceri”, a spus Cristina Chiriac, de la CONAF.

IMM România estimează că o creștere de 300 sau 500 de lei, cumulată cu scumpirea energiei, ar reduce profitul mediu al firmelor cu 12% până la 18%. Florin Jianu, de la IMM România, a afirmat că peste 125.000 de firme s-au închis în primele opt luni ale anului și că anul acesta s-ar putea pierde circa 100.000 de locuri de muncă.

Sindicatele răspund cu legea și cu puterea de cumpărare. România a transpus Directiva europeană privind salariile minime adecvate, iar BNS insistă ca mecanismul să fie respectat. „Este evident că nu vom mai accepta încă o dată derogări de la lege, vom avea reacții publice, inclusiv acțiuni de protest”, a avertizat Dumitru Costin, președintele BNS. Potrivit unui calcul FES și Syndex din octombrie 2026, coșul pentru un trai decent al unui adult singur e de 4.407 lei, iar salariul minim acoperă doar 48,7% din coșul unei familii cu doi adulți și doi copii. Cu aproximativ 825 de euro, România e pe locul 20 din cele 22 de state UE care au salariu minim stabilit prin lege.

Între cele două tabere, sociologul Ștefan Guga (Syndex) se întreabă dacă economia are nevoie de firme care închid sau concediază din cauza unei creșteri de câteva sute de lei, iar economistul Andrei Mocearov amintește că avertismentele nu sunt noi: „De 20 de ani, de când s-a pus problema creșterii salariului minim economiștii și antreprenorii au anunțat apocalipsa. În special IMM-urile. Apocalipsa nu a venit”. Iar ministrul Muncii mută o parte din discuție spre alt cost: pierderea de competitivitate a economiei vine, în opinia lui, în primul rând din prețul energiei, nu din costul forței de muncă. Prin comparație, Bulgaria și-a stabilit deja salariul minim pentru 2027: 660 de euro (+6,4%), printr-un decret publicat pe 3 noiembrie.

Pentru angajați: ce poți face până se ia decizia

Verifică fluturașul de salariu din ianuarie. Dacă ești plătit cu minimul și scutirea nu se prelungește, netul de 2.616 lei în loc de 2.699 nu e o greșeală a angajatorului, ci efectul expirării facilității fiscale.

Calculează netul pentru fiecare variantă. Un brut mai mare cu 6% sau cu 17% sună bine pe hârtie, dar suma care contează e cea care rămâne după taxe. Un calculator salariu brut în net îți arată diferența reală în câteva secunde.

Dacă ești chiar peste minim, urmărește atent decizia. Aproximativ 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă cel mult 5% peste minim. Dacă salariul minim urcă la 4.884 de lei, cine are azi 4.600 de lei ajunge sub noul prag și primește automat creșterea, dar diferența față de colegii fără experiență dispare. Atunci e momentul potrivit pentru o discuție de negociere salariu, cu date despre cât se plătește pentru rolul tău, de exemplu din Salariometru.

Nu lua deciziile de carieră pe titluri de presă. Până la finalul lui noiembrie, toate cifrele sunt propuneri. Brutul din contractul de muncă se schimbă doar printr-o hotărâre de guvern publicată oficial.

Pentru HR și angajatori: cum faci bugetul pe 2027 cu trei necunoscute

Companiile care trec mai ușor prin astfel de ani sunt, de obicei, cele care nu așteaptă cifra finală ca să înceapă calculele. Câțiva pași concreți:

Modelează toate cele trei scenarii, plus varianta „fără creștere”. Pentru fiecare, calculează costul total al angajatorului, nu doar brutul. Exemplul IMM România (300 de lei brut în plus înseamnă 311 lei cost lunar) arată că diferența nu e neglijabilă la sute de salariați.

Pregătește un plan pentru o creștere la jumătatea anului. Ministrul Muncii a confirmat că ianuarie rămâne la 4.325 de lei, iar patronatele cer să nu existe o creștere în ianuarie. Un calendar ca în 2026, cu majorare de la 1 iulie, e un scenariu realist de inclus în buget.

Uită-te la grila de salarii, nu doar la minim. O treime dintre salariații cu normă întreagă sunt la cel mult 5% peste minim. O creștere de 12,9% sau 17,4% îi aduce la același nivel cu nou-veniții, iar comprimarea grilei e una dintre sursele clasice de nemulțumire și plecări.

Comunică devreme scăderea netului. Dacă scutirea expiră, angajații plătiți cu minimul vor vedea în ianuarie 83 de lei mai puțin. O explicație trimisă înainte de primul fluturaș previne suspiciunea că firma a tăiat din salarii.

Cântărește alternativele la înghețarea angajărilor. 42% dintre firmele din sondajul CONAF iau în calcul limitarea angajărilor sau reducerea personalului. Înainte de o astfel de decizie, merită comparat costul creșterii cu costul fluctuației de personal și al posturilor neocupate.

CONAF mai cere ca, pentru contractele cu normă redusă, contribuțiile să fie calculate la venitul real, nu la salariul minim întreg. Dacă ai mulți angajați cu normă parțială, e o discuție de urmărit în Consiliul Tripartit.

Ce urmează

Până la sfârșitul lui noiembrie ar trebui să aflăm două lucruri: cât va fi salariul minim în 2027 și de la ce dată, și dacă scutirea de 200 de lei se prelungește. Pentru salariatul de la minim, a doua decizie contează imediat: e diferența dintre un ianuarie cu 2.699 de lei pe card și unul cu 2.616 lei. Pentru angajator, prima decizie stabilește costurile întregului an.

Până atunci, cea mai bună protecție pentru ambele părți e aceeași: să judece în bani neți și costuri totale, nu în procente de creștere a brutului.