Un angajat român cu normă întreagă a câștigat în 2025, în medie, 20.818 euro brut pe an, adică aproximativ 1.735 euro pe lună. Media Uniunii Europene a fost de 41.500 de euro. Datele au fost publicate de Eurostat vineri, 6 noiembrie, și confirmă ce simt mulți la final de lună: salariile cresc la noi mai repede decât în restul Europei, dar distanța rămâne mare.

Salariul mediu din România a urcat cu 7,3% față de 2024, când era de 19.397 euro, în timp ce media UE a crescut cu 4,3% (de la 39.800 de euro). Cu toate astea, România ocupă locul 23 din cele 26 de state comparate și ajunge la cam jumătate din nivelul european. Ce înseamnă asta pentru tine când îți evaluezi salariul, când negociezi sau când primești o ofertă din afară?

Unde se află România în clasamentul european

Indicatorul Eurostat transformă salariile cu normă redusă în echivalent normă întreagă, ca să poată fi comparate țări cu piețe ale muncii foarte diferite. Olanda nu apare în clasament, pentru că folosește o altă metodă de calcul.

Cele mai mici salarii medii anuale din UE în 2025:

• Bulgaria: 16.200 euro

• Grecia: 18.800 euro

• Ungaria: 20.100 euro

• România: 20.818 euro

La celălalt capăt stau Luxemburg (85.600 de euro), Danemarca (73.500 de euro) și Irlanda (64.400 de euro). Urmează Belgia cu circa 62.000 de euro, Austria cu 60.700 și Germania cu 56.400. Mai aproape de noi, ca nivel, sunt Polonia (23.900 de euro), Cehia (25.800), Croația (26.900) și Slovenia (37.600).

Comparația cu regiunea spune mai mult decât media UE. Față de Polonia, diferența e de circa 3.100 de euro pe an. Față de Luxemburg, salariul mediu românesc e de peste patru ori mai mic, iar față de Danemarca reprezintă mai puțin de o treime.

De ce creșterea de 7,3% nu se simte la fel în buzunar

Sunt două lucruri de reținut. Primul: 7,3% e o creștere nominală. Cifra nu arată singură cu cât ți-a crescut puterea de cumpărare, pentru că în aceeași perioadă au crescut și prețurile. Pentru tine contează cât îți rămâne după chirie, facturi și cumpărături.

Al doilea: diferența dintre brut și net. Din 2018, aproape toate contribuțiile sociale (CAS pentru pensie și CASS pentru sănătate) sunt plătite de angajat, din salariul brut. De aici distanța mare dintre suma din contract și cea care ajunge pe card. Potrivit Eurostat, un angajat singur, fără copii, cu salariul mediu, a avut în România un câștig net anual de 13.877 euro, cel mai mic din UE. Împărțit la 12, înseamnă cam 1.156 euro pe lună.

În lei, datele INS arată aceeași imagine: în 2025, câștigul salarial mediu brut lunar a fost de 8.716 lei, iar cel net de 5.266 lei. Dacă vrei să vezi exact cât din brutul tău ajunge la tine și cât merge la stat, un calculator salariu îți arată pe rând CAS, CASS și impozitul.

Media națională nu e salariul tău

Cei 1.735 de euro brut pe lună acoperă diferențe uriașe între industrii, orașe și niveluri de experiență. Un programator din Cluj-Napoca și un vânzător dintr-un oraș mic intră în aceeași medie, deși trăiesc realități complet diferite. Comparația care te ajută cu adevărat nu e cu media europeană și nici cu cea națională, ci cu oameni care fac aceeași muncă, în același domeniu și în același oraș.

Pe Salariometru îți poți compara salariul cu al altor angajați cu un rol și o experiență asemănătoare. Așa afli dacă ești sub piață, la nivelul ei sau peste, înainte să iei orice decizie.

Germania plătește de 2,7 ori mai mult. Ce verifici înainte de o ofertă din străinătate

Germania, unde lucrează cei mai mulți români plecați din țară, are un salariu mediu anual de 56.400 de euro, de circa 2,7 ori mai mare decât în România. Angajatorii din statele cu salarii mari cunosc bine această diferență și caută activ oameni din România. Pentru ei, un specialist român poate rămâne mai ieftin decât unul local, chiar și cu un salariu care ție ți se pare foarte bun.

Asta nu face din orice ofertă din afară o capcană. Înseamnă doar că trebuie citită cu atenție. Câteva întrebări înainte să semnezi:

• Cât rămâne net? Compară net cu net, nu brutul din Germania cu netul din România. Taxele și contribuțiile diferă de la o țară la alta.

• Cât costă viața acolo? Chiria, transportul și mâncarea pot înghiți o parte serioasă din diferență, mai ales în orașele mari.

• Ești plătit ca un angajat local? Întreabă cât câștigă cineva din țara respectivă pe același post. Dacă oferta ta e mult sub, cere o explicație.

• Ce protecție ai? Contractul, asigurarea medicală și contribuția la pensie contează la fel de mult ca suma lunară.

Ultima întrebare are și o miză mai largă. Potrivit Eurostat, România cheltuie pentru protecție socială 17,06% din PIB, printre cele mai mici niveluri din UE, față de o medie europeană de 27,5%. În Austria, Finlanda și Franța, ponderea trece de 32%. În plus, România a avut una dintre cele mai mici creșteri ale acestor cheltuieli, de doar 0,7%. Când compari o ofertă de acasă cu una din afară, merită să te uiți și la plasa de siguranță care vine la pachet cu salariul.

Ce poți face concret cu aceste cifre

• Află unde te situezi: compară-te cu oameni din același rol și același oraș, nu cu media.

• Folosește datele când negociezi: dacă salariul tău a stat pe loc în ultimul an, în timp ce media a crescut cu 7,3%, ai un argument concret la negocierea salariului cu managerul.

• Verifică angajatorul, nu doar suma: citește recenzii angajatori scrise de foști și actuali salariați. Afli dacă banii vin la timp, cum se acordă măririle și cum arată munca de zi cu zi.

• Compară ofertele pe net și pe perspective: când te uiți după locuri de muncă noi, în țară sau afară, pune lângă salariu beneficiile, stabilitatea și ce poți învăța acolo.

Raportul Eurostat nu îți schimbă salariul de mâine, dar îți dă un reper clar. România recuperează mai repede decât media europeană, însă pornește de la o distanță mare. Fie că rămâi și negociezi, fie că schimbi angajatorul, fie că te gândești să pleci, decizia e mai bună când pornește de la cifre reale, nu de la impresii.