România a urcat opt locuri în clasamentul european al salariilor minime când comparația se face la puterea de cumpărare, potrivit datelor Eurostat pentru iulie 2026 analizate de Euronews. În termeni nominali, țara stă pe locul 20 din 27 de state comparate. Corectat la prețuri, salariul minim românesc ajunge pe locul 12. Este una dintre cele mai mari mișcări ascendente înregistrate în ultima jumătate de an în Europa, alături de Macedonia de Nord, care a câștigat tot opt poziții.

Saltul are o explicație simplă: salariul minim brut din România a crescut cu 6,8% între ianuarie și iulie 2026, una dintre cele mai mari majorări din Europa în această perioadă. Doar Macedonia de Nord a majorat mai mult, cu 6,9%. Restul continentului a stat, în mare parte, pe loc: doar 8 din 29 de state au ajustat salariul minim în moneda locală în primele șase luni ale anului.

Întrebarea care contează, totuși, nu este cifra din tabel. Este dacă majorarea acoperă inflația din economia reală și dacă e suficient de mare încât să încetinească plecările românilor spre Germania, Italia și Spania. Aici lucrurile devin mai puțin liniare.

Ce arată clasamentul, dincolo de titluri

La vârful clasamentului nominal, cinci țări depășesc 2.000 de euro brut pe lună: Luxemburg conduce cu 2.771 euro, urmat de Irlanda cu 2.391 euro, Germania cu 2.343 euro, Olanda cu 2.338 euro și Belgia cu 2.234 euro. Franța urmează cu 1.867 euro, iar dincolo de zona premium se așează Slovenia (1.482 euro), Spania (1.425 euro), Lituania (1.153 euro) și Polonia (1.119 euro).

La celălalt capăt, 15 din cele 29 de state analizate au un salariu minim brut sub 1.000 de euro. Bulgaria închide clasamentul UE cu 620 euro. Printre statele candidate, Ucraina are cel mai scăzut nivel, 169 euro, iar Moldova, 313 euro. Interesant, patru state candidate depășesc Bulgaria: Turcia (621 euro), Macedonia de Nord (624 euro), Muntenegru (670 euro) și Serbia (743 euro).

Merită menționat că Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda nu au un salariu minim stabilit prin lege. În aceste țări, minimele sunt negociate prin contracte colective pe sectoare, iar comparația directă nu este posibilă.

De ce puterea de cumpărare schimbă totul

Când salariile minime sunt convertite în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), ierarhia se rearanjează serios. Germania trece pe primul loc cu 2.164 PPS, urmată de Luxemburg (2.108) și Olanda (2.023). Belgia atinge 1.922 PPS, iar Irlanda 1.756. Franța, Slovenia, Spania și Polonia depășesc, la rândul lor, 1.500 PPS.

La bază, în PPS, Estonia are cea mai scăzută valoare din UE, 935, urmată de Letonia cu 938. Bulgaria și Turcia sunt și ele sub 1.000 PPS. Macedonia de Nord ajunge la 1.142 PPS și Serbia la 1.094, iar ambele depășesc, pe această scară, șapte state membre UE, între care Malta, Slovacia, Ungaria și Cehia.

Câștigători și pierzători în această recalculare? România urcă de pe 20 pe 12, Macedonia de Nord de pe 24 pe 16, Serbia câștigă cinci poziții, Bulgaria și Croația câte trei. La celălalt capăt, Estonia coboară de pe 16 pe 26, cea mai amplă cădere din clasament. Letonia, Cehia și Cipru pierd fiecare câte patru locuri.

Inflația mută cifrele în teren real

Aici se vede diferența dintre un titlu bun și un salariu care chiar cumpără mai mult. Inflația cumulată în zona euro a fost de 3,2% între ianuarie și iulie 2026, conform estimărilor Eurostat. Dar mediile ascund extreme utile. Malta a înregistrat 8,2% inflație, Cipru 5,4%, Olanda 4,7%. Iar Turcia, unde nu se aplică cifrele UE, a avut 17,8% inflație între decembrie 2025 și iunie 2026, cea mai ridicată din Europa, în condițiile în care ajustează salariul minim doar o dată pe an. Aproape 40% dintre angajații turci sunt plătiți la salariul minim, cea mai mare pondere din Europa.

Cele 8 țări care au majorat salariul minim în primul semestru sunt Macedonia de Nord (6,9%), România (6,8%), Estonia (6,8%), Belgia (5,8%), Grecia (4,5%), Luxemburg (2,5%), Franța (2,4%) și Olanda (1,9%). Pentru un angajat român pe salariul minim, o creștere de 6,8% peste o inflație românească aflată sub acest prag înseamnă un câștig real de putere de cumpărare, ceva ce nu se poate spune despre Malta, Cipru sau Olanda, unde ritmul prețurilor a înghițit majorările.

Pentru angajați: ce înseamnă asta pentru buzunarul tău

Dacă lucrezi pe salariul minim sau aproape de el, vestea bună e că purtezi mai multă valoare acasă acum decât la începutul anului. Locul 12 în PPS nu e nici Germania, nici Luxemburg, dar e semnificativ mai bun decât locul 20 unde eram raportat în cifre brute. Puterea de cumpărare a salariului minim românesc a depășit-o pe cea din Malta, Slovacia, Ungaria și Cehia.

Ce înseamnă asta în practică pentru o decizie de plecare la muncă în străinătate? Diferența nominală față de Germania (2.343 euro) sau Spania (1.425 euro) rămâne substanțială. Dar când calculezi ce cumpără efectiv acei bani, o dată scoase chiria, mâncarea, transportul și costul general al vieții, decalajul e mai mic decât sugerează cifra brută de pe fluturaș. Nu dispare, dar se strânge.

Înainte să iei o decizie mare, e util să știi exact cât rămâne în mână din salariul tău actual. Poți verifica rapid cu calculatorul de salariu net și poți compara cu media pe rolul și industria ta prin Salariometru. Cifrele reale, nu percepțiile, ar trebui să fie baza oricărei conversații despre migrație.

Pentru HR: ce se schimbă în recrutare

Pentru companiile care recrutează în Europa de Est, semnalul e clar: argumentul „salarii semnificativ mai mici în România" începe să piardă din tăietură când e testat la puterea de cumpărare. Un candidat român informat va compara nu doar euro cu euro, ci și ce cumpără efectiv acei euro în orașul unde ar urma să lucreze.

În același timp, presiunea salarială internă din România se menține. O creștere de 6,8% pe salariul minim într-un singur semestru împinge grilele în sus prin tot lanțul de compensare, mai ales în sectoarele unde primele niveluri salariale sunt aproape de minimum. Echipele de compensare care nu au reajustat grilele de la începutul anului au deja un decalaj de piață.

Trei implicații practice pentru HR:

- Benchmark local, nu regional: comparațiile cu Ungaria sau Cehia pe salariu brut sunt înșelătoare acum. La PPS, România a trecut deja de aceste piețe. Ajustează argumentul de employer branding și pe cel de retenție.

- Riscul de outflow rămâne, dar se rafinează: plecările nu se opresc pentru că a crescut minimul intern. Se schimbă însă profilul celor care pleacă. Angajații low-skilled din sectoare unde salariile locale s-au apropiat de nivelul de trai vor fi mai greu de convins să migreze pentru câteva sute de euro nominale în plus.

- Costurile de payroll cresc pe tot lanțul: majorările succesive ale minimului trag în sus contribuțiile aferente și presiunea sindicală. Anticipează impactul pe bugetul de personal 2027, nu doar pe cel curent.

Ce nu spune clasamentul

Locul 12 este o medie pe economie. Ea nu spune nimic despre dispersia salarială din România, despre ponderea angajaților plătiți efectiv la minim, despre disparitățile regionale între București și județele estice, sau despre diferența dintre salariul minim din economie și cel din construcții, care are propria grilă.

Un salariu minim mai puternic la PPS e o veste bună. Nu e, în sine, un semnal că problema veniturilor mici s-a rezolvat. Este, mai degrabă, o măsurătoare care ne arată că, în raport cu unde a fost România acum cinci sau zece ani, distanța față de mediile europene la puterea de cumpărare s-a redus măsurabil. Pentru un angajat care simte asta lună de lună, în bugetul familiei, contează mai mult decât orice clasament.